Bugetul pe 2026: investiții record și țintă de deficit sub 6% din PIB

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat proiectul de buget pentru anul 2026, pe care îl descrie drept unul al „responsabilității și echilibrului”, construit pe un nivel record al investițiilor și al fondurilor europene atrase. Potrivit oficialului, 2026 este un an în care România „nu își permite derapaje”, iar obiectivul central este reducerea deficitului bugetar spre 6% din PIB, într-un context economic încă tensionat.

Proiectul de buget a fost discutat în coaliția de guvernare, urmând ca forma finală să fie agreată într-o ședință de închidere a bugetului, programată în format complet.

Reducerea deficitului și creșterea investițiilor, priorități asumate

Ministrul a explicat că bugetul pentru 2026 este construit într-un cadru marcat de presiuni suplimentare generate de costurile cu dobânzile, care cresc cu aproximativ 0,5% din PIB pe fondul împrumuturilor acumulate în anii anteriori. În acest context, Guvernul își propune să reducă nevoia de finanțare a statului și să consolideze încrederea investitorilor.

Analiză ESET: Peste 25.000 de aptitudini AI au fost considerate suspecte, iar mii conțineau malware

18:57

Viața după Orban: companiile apropiate fostei puteri se pregătesc pentru noua eră politică din Ungaria

17:45

În paralel, investițiile sunt programate să depășească nivelul din 2025, în special cele finanțate din fonduri europene. Sumele atrase din surse europene ar urma să crească de la 78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei, marcând un nou record.

„Nu ne permitem cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire”, a transmis ministrul Nazare, subliniind că bugetul nu este construit pe promisiuni, ci pe stabilitate și disciplină fiscală. Potrivit acestuia, modul în care este configurat bugetul transmite un semnal privind credibilitatea și seriozitatea României pe piețele financiare.

Schimbare de model economic: de la consum la investiții

Unul dintre mesajele centrale ale prezentării a fost tranziția de la un model de creștere bazat pe consum și cheltuieli curente către unul orientat pe investiții, absorbție de fonduri europene și consolidare fiscală.

Nazare a descris bugetul drept „realist și onest”, fără presiune fiscală suplimentară în 2026. Potrivit ministrului, măsurile de corecție adoptate anterior – inclusiv eliminarea IMCA și ajustările privind regimul microîntreprinderilor – au contribuit la stabilizarea bazei de venituri și la crearea unui cadru bugetar mai predictibil.

Totodată, reforma aparatului public și reducerea unor sporuri, precum cele pentru condiții vătămătoare, fonduri europene sau titlul de doctor, ar urma să diminueze ponderea cheltuielilor curente în PIB. Această ajustare ar crea spațiu fiscal pentru investiții și proiecte de dezvoltare.

Buget majorat pentru investiții locale și fonduri europene

Proiectul pentru 2026 prevede depășirea pragului record de 7,2% din PIB alocat investițiilor în anul anterior. În plus, bugetul finanțat din fonduri europene ar urma să fie majorat cu aproximativ 30%, integrând componente precum PNRR, politica de coeziune și mecanismul SAFE.

Resursele alocate comunităților și autorităților publice locale sunt estimate la 84 de miliarde de lei, față de 76 de miliarde de lei în 2025. Aproximativ 70% din fondurile europene ar urma să fie direcționate către proiecte locale și regionale, pentru a asigura cofinanțările și continuitatea investițiilor în teritoriu.

Potrivit ministrului, această structură bugetară este menită să susțină dezvoltarea infrastructurii, modernizarea serviciilor publice și reducerea disparităților regionale.

Măsuri pentru mediul de afaceri și relansare economică

Bugetul pe 2026 include și măsuri destinate mediului de afaceri, prin stimularea investițiilor productive și facilități precum deductibilități pentru profitul reinvestit, scheme de ajutor de stat și credite fiscale dedicate industriei, exploatării resurselor și inovării.

Autoritățile mizează, de asemenea, pe politici care să încurajeze reîntoarcerea capitalului uman din diaspora și consolidarea sectoarelor strategice.