În 2024, aproape toate statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat un număr mai mare de imigranți proveniți din afara UE decât din interiorul blocului comunitar. Singurele țări care au făcut excepție au fost Luxemburg și România, potrivit datelor publicate de Eurostat.
În Luxemburg, 85,5% dintre persoanele care s-au stabilit anul trecut provin din alte state membre. România urmează același tipar, cu 56% dintre imigranți veniți din interiorul Uniunii, conform Eurostat.
La nivelul întregii Uniuni, fluxurile din afara spațiului comunitar au dominat clar. Aproximativ 4,2 milioane de persoane au imigrat în UE din țări terțe în 2024. Statisticile nu includ solicitanții de azil și refugiații din Ucraina aflați sub protecție temporară.
În paralel, circa 1,5 milioane de persoane au migrat între statele membre ale Uniunii.
Raportat la populație, media europeană a fost de 9,2 imigranți din afara UE la 1.000 de locuitori.
Cele mai ridicate proporții ale imigranților din țări terțe s-au înregistrat în Cehia (87%), Italia (86,2%) și Spania (84,5%), unde majoritatea noilor veniți provin din afara Uniunii Europene.
În ceea ce privește rata totală a imigrației – atât din interiorul, cât și din afara UE – Malta se află pe primul loc, cu 60 de imigranți la 1.000 de locuitori. Urmează Cipru, cu 42, și Luxemburg, cu 38.
România ocupă poziția a zecea în clasament, cu aproximativ 15 imigranți la 1.000 de locuitori.
La polul opus, Slovacia a înregistrat cea mai mică rată de imigrare, de un imigrant la 1.000 de locuitori. Printre statele cu valori reduse se numără și Franța (6), precum și Italia, Letonia, Bulgaria și Polonia, fiecare cu aproximativ 8 imigranți la 1.000 de locuitori.