Ce semnal transmite BNR pentru economie? Bolojan, la masa negocierilor cu Isărescu

Premierul Ilie Bolojan a mers miercuri la Banca Națională a României pentru discuții cu guvernatorul Mugur Isărescu, în contextul presiunilor pe buget și al luptei cu inflația. Întâlnirea are loc pe fondul mesajului transmis de BNR că măsurile de consolidare fiscală încep să dea rezultate și creează premise mai stabile pentru economia României în 2026.

Mesajul transmis de banca centrală indică faptul că disciplina bugetară este privită ca o condiție necesară pentru reducerea presiunilor asupra prețurilor și pentru stabilizarea indicatorilor macroeconomici pe termen mediu.

BNR, consultări zilnice cu Ministerul de Finanțe

Potrivit reprezentanților BNR, întâlnirile dintre cele două instituții nu sunt excepționale, ci fac parte dintr-un mecanism de lucru consolidat, menit să asigure coerența politicilor economice și financiare. În acest context, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a explicat că dialogul este unul continuu, în special cu Ministerul de Finanțe, iar coordonarea este esențială pentru echilibrele macroeconomice asumate de România în raport cu partenerii internaționali.

Giganții auto joacă la limită: miliarde „pe hârtie” din taxe, într-un moment politic exploziv

20:21

Statul pune pe masă peste un miliard de euro pentru industrie. Noua schemă de ajutor vizează reducerea dependenței de importuri

18:21

„Avem consultări dese cu membrii Guvernului, suntem într-o relație foarte strânsă, lucrăm împreună pe o serie întreagă de proiecte. Cu Ministerul de Finanțe, probabil, avem consultări zilnice. Elementele de stabilitate macro-economică pe care ni le asumăm sunt corelate cu politicile guvernamentale. Vedem această corelație, este subliniată și în documentele oficiale și în rapoartele pe care le avem cu Uniunea Europeană și cu Fondul Monetar Internațional sau cu Banca Mondială. O întâlnire și o discuție este un element firesc. La un moment dat, are loc la nivel de vârf între guvernator și prim-ministru (…)”, a declarat Dan Suciu într-o intervenție televizată.

În acest cadru, vizita premierului este interpretată ca un semnal de continuitate a colaborării instituționale, mai ales pe fondul pregătirii bugetului și al menținerii angajamentelor privind disciplina fiscală.

Deficitul bugetar, principalul risc macroeconomic identificat de BNR

Oficialii băncii centrale au indicat că, în ultimii ani, deficitul bugetar a reprezentat una dintre cele mai importante surse de vulnerabilitate pentru economia României. Nivelul ridicat al dezechilibrului fiscal a alimentat presiuni inflaționiste, a contribuit la creșterea datoriei publice și a generat incertitudini legate de ritmul de dezvoltare economică și de stabilitatea financiară.

Dan Suciu a subliniat că reducerea deficitului este un pas esențial pentru recâștigarea unui spațiu de manevră în politica monetară și pentru consolidarea încrederii în perspectivele economice. Din această perspectivă, consolidarea fiscală este văzută ca un element care sprijină direct capacitatea BNR de a-și îndeplini mandatul privind stabilitatea prețurilor.

„Deficitul bugetar reprezenta principala problemă. Era generator de inflație, de datorie publică, de o serie întreagă de neclarități în ceea ce privește dezvoltarea economică a României și stabilitatea economică. Pas important: consolidarea fiscală dă rezultate și ne permite să abordăm cu mai multă încredere, și cu sprijinul Guvernului, bătălia împotriva inflației, care este o funcție a Băncii Naționale. Așa că sunt câteva premise pentru 2026 ceva mai coerente din perspectiva macroeconomică și ceva mai stabile”, a explicat purtătorul de cuvânt al BNR.

Dobânda-cheie și relația cu nivelul inflației

În discuțiile privind evoluția politicii monetare, Dan Suciu a atras atenția asupra faptului că nivelul actual al dobânzii de politică monetară, situat la 6,5%, rămâne sub rata inflației. Această situație limitează spațiul de intervenție clasic al băncii centrale, întrucât, în mod tradițional, combaterea inflației presupune o dobândă real pozitivă.

„Nu știu dacă 6,5% (nivelul dobânzii de politică monetară, n.r.) e o dobândă mare, dacă o raportăm la inflație. Nu este o dobândă mare. Este o dobândă mult sub inflație. De obicei, bătălia cu inflația se face cu o dobândă peste inflație. Asta ar fi o dobândă mare”, a precizat reprezentantul BNR.

Totodată, banca centrală încearcă să mențină un echilibru între necesitatea temperării inflației și evitarea frânării excesive a activității economice. Strategia urmărește susținerea creșterii economice, fără a genera noi dezechilibre.

„Încercăm să abordăm această problemă dintr-o perspectivă care să nu inhibe creșterea economică, să susțină atât cât se poate creșterea economică fără a da peste cap inflația”, a completat Dan Suciu.

În acest moment, BNR nu ia în calcul o majorare a dobânzii de politică monetară, iar eventualele ajustări viitoare vor depinde de evoluțiile interne și externe, precum și de clarificarea unor incertitudini legate de buget și de mediul economic internațional.

Prognoza inflației și factorii care influențează dinamica prețurilor

Conform evaluărilor prezentate de oficialii băncii centrale, inflația ar urma să înregistreze o ușoară scădere în prima parte a anului, cu o reducere mai pronunțată în a doua jumătate. Această traiectorie este condiționată de mai mulți factori, inclusiv evoluția prețurilor la energie și alimente, dar și de efectele fiscale din anii anteriori.

„Se menține această prognoză de evoluție a inflației, cu o ușoară scădere în prima parte a anului și cu o scădere ceva mai semnificativă în partea doua a anului. În consecință, nu se pune problema, evident, a majorării dobânzii”, a arătat Dan Suciu.

În prima parte a anului, ritmul de reducere a inflației este așteptat să fie moderat, inclusiv din cauza unor presiuni persistente asupra anumitor categorii de prețuri.

„Din păcate, am văzut în continuare o presiune pe prețurile alimentare. E un specific al momentului și sunt elemente care ne fac să credem că evoluția în primul semestru al anului va fi una destul de redusă în ceea ce privește inflația”, a explicat purtătorul de cuvânt al BNR.

Un alt element important îl reprezintă eliminarea treptată a unor măsuri administrative, precum plafonarea prețurilor la gaze, precum și depășirea efectului de bază generat de majorarea TVA din anul precedent.

„Dar odată ce se depășește efectul de bază al majorării TVA din vara anului trecut, e clar că vom intra pe o pantă descendentă. Important este ca această pantă să fie una semnificativă. Ultima estimare, din noiembrie anul trecut, era undeva de 4%. Nu ne-au venit încă toate datele, vom vedea în februarie, pe măsură ce vor veni date noi, dacă schimbăm această problemă sau nu”, a precizat Dan Suciu.

Fondurile europene, cursul valutar și rolul investițiilor în creșterea economică

În evaluarea performanței economice recente, oficialii BNR au evidențiat rolul fondurilor europene în susținerea creșterii economice și a stabilității financiare. Intrările de capital au contribuit la menținerea unui echilibru relativ pe piața valutară și la susținerea investițiilor, considerate principalul motor al avansului economic.

Dan Suciu a arătat că, în comparație cu perioadele anterioare, volatilitatea cursului valutar a crescut, în special în raport cu dolarul, însă evoluțiile sunt influențate preponderent de contextul internațional. Politica BNR rămâne una de ajustare graduală, menită să evite mișcările bruște și să păstreze stabilitatea pieței.

În acest cadru, investițiile, susținute de fonduri europene și de o relativă stabilitate a costurilor de finanțare, au compensat parțial încetinirea consumului și au menținut un ritm pozitiv al activității economice.

Recesiunea tehnică și perspectivele pentru 2025–2026

Referitor la posibilitatea apariției unei recesiuni tehnice, purtătorul de cuvânt al BNR a precizat că o astfel de evoluție, dacă va fi consemnată statistic, nu reflectă neapărat o deteriorare profundă a economiei, ci rezultatul unor comparații trimestriale.

„Ea este, dacă apare, expresia unor comparații statistice trimestriale, nu neapărat a unei situații economice dezastruoase. E important de făcut această diferență, mai ales că vom avea probabil pentru tot parcursul anului 2025 o creștere economică”, a explicat Dan Suciu.

Potrivit acestuia, datele agregate ar urma să indice o creștere economică la nivelul întregului an, iar premisele pentru 2026 sunt evaluate ca fiind favorabile, în condițiile continuării politicilor de consolidare și a cooperării dintre autoritățile fiscale și monetare.

„Statistica va înregistra pentru anul 2025 o creștere economică, ceea ce este important, iar premisele pentru 2026 arată că există toate șansele pentru creștere economică. Guvernul să continue politicile pe care le-a declanșat acum, pentru că s-au făcut câțiva pași importanți, dar încă suntem departe de final. Avem de lucrat în continuare cu Guvernul pe această direcție și sunt convins că se poate ieși, în cursul acestui an, dintr-o situație dificilă”, a declarat reprezentantul BNR.

În paralel, surse guvernamentale au confirmat că agenda discuțiilor dintre premierul Ilie Bolojan și conducerea BNR a inclus, cel mai probabil, construcția bugetară pentru anul 2026 și traiectoria deficitului, elemente considerate esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și pentru credibilitatea României în raport cu instituțiile financiare internaționale.