Cercetătorii susțin că dezvoltarea unor corpuri umane fără creier ar putea salva vieți. Dar este etic?

Un articol ciudat publicat de MIT Technology Review i-a încredințat pe mulți că oamenii de știință se pregătesc să creeze niște zombie. Potrivit acestui articol comunitățile științifice, în special din zona academică Stanford, cred că biotehnologia ne permite deja să construim niște „corpuri fără creier”, care ar putea revoluționa medicina. Deși pare o ficțiune, celulele stem pluripotente pot genera toate tipurile de celule ale corpului uman, inclusiv celule embrionare, în timp ce tehnologiile avansate oferă premisele dezvoltării fetale în afara corpului uman. Teoretic, putem crea corpuri umane fără conștiință și fără sentimente, care să servească în cercetări experimentale sau în transplantul de organe. Ideea s-ar putea extinde și către animale, ceea ce ar oferi carne pentru alimentație, de data aceasta fără niciun fel de suferință. Criticii atrag atenția, însă, că între știință și morală linia devine tot mai subțire.

O soluție etică pentru criza organelor

De ce auzim frecvent despre descoperiri medicale rezultate din studii experimentale pe șoareci, dar rareori despre tratamente aplicabile oamenilor? De ce atât de puține medicamente trec de faza de testare clinică? Și de ce listele de așteptare pentru transplant rămân puncte critice, în ciuda atâtor progrese tehnologice? Cauza principală este una tulburătoare: lipsa severă de corpuri umane pe care cercurile de cercetători le-ar putea obține etic, scrie MIT Technology Review. Lipsa materialului biologic uman frânează inovația medicală, iar acesta este un adevăr pe care trebuie să-l înfruntăm, oricât de inconfortabil ar fi să gândim corpul ca pe o resursă.

Dezechilibrul dintre cererea și oferta de organe generează o criză globală. În Statele Unite, peste 100.000 de pacienți așteaptă un transplant. Laboratoarele de cercetare sunt dependente de testarea pe animale, deși acestea nu reproduc fidel fiziologia umană. În plus, studiile clinice pe oameni rămân costisitoare, riscante și ineficiente: mai puțin de 15% ajung la aprobarea finală a unui medicament. Din fericire, biotehnologia oferă o ieșire din acest impas moral și științific, scrie sursa citată.

Cercetările recente arată că putem produce corpuri umane vii, dar fără componente neuronale, deci incapabile de gândire, conștiință sau durere. Deși ideea provoacă neliniște, un cadru etic și legislativ solid ar putea transforma această tehnologie într-o revoluție medicală și economică.

Corpuri artificiale care pot schimba economia medicinei

Deși pare o ficțiune, progresul tehnologic face conceptul destul de plauzibil. Celulele stem pluripotente pot genera toate tipurile de celule ale corpului uman. Cercetătorii au reușit deja să creeze structuri care imită stadiile incipiente ale embrionilor. În paralel, tehnologiile pentru uter artificial evoluează rapid, oferind premisele dezvoltării fetale în afara corpului uman. Combinate cu tehnici genetice care inhibă formarea creierului, aceste inovații pot duce la crearea „bodyoizilor” — corpuri fără conștiință. Aceste corpuri sunt în totalitate dezvoltate în laborator, fără a implica sarcina umană.

Bodyoizii ar putea fi o sursă nelimitată de organe, țesuturi și celule, scrie sursa citată. În viitor, transplanturile ar putea proveni din propriile celule ale pacientului, ceea ce ar elimina riscul de respingere și nevoia de imunosupresie pe viață. În același timp, medicina personalizată ar putea testa medicamente direct pe modele biologice ale pacientului, iar asta ar crește precizia tratamentelor.

Animale care nu simt durerea la sacrificare?

Pe termen lung, chiar și agricultura ar putea beneficia de aceste descoperiri. „Bodyoizii” animali ar putea înlocui animalele conștiente din ferme, iar asta ar oferi carne fără suferință și ar reduce, astfel, impactul etic al industriei alimentare.

Totuși, faptul că este posibil nu garantează și că este ușor de realizat. Nu știm dacă modelele embrionare actuale pot produce organisme viabile sau dacă un corp uman complet se poate dezvolta integral în afara uterului. Rămâne incert dacă un astfel de corp fără creier ar fi funcțional sau ar reproduce fidel biologia umană, scrie sursa citată.

Întrebări morale și consecințe sociale

„Bodyoizii” sunt soluția pentru a elimina suferința animalelor și pot oferi alternative etice pentru cercetare și alimentație. Însă, în cazul corpurilor umane, dilemele morale devin mai adânci. Ideea poate părea grotescă, pur și simplu pentru că atingem o zonă tabu: redefinirea graniței dintre viață și non-viață. Totuși, medicina utilizează deja corpuri neînsuflețite pentru cercetare, cu consimțământul donatorilor.

Recent, oamenii de știință au efectuat experimente pe „cadavre animate” – adică persoane declarate legal decedate, dar menținute artificial în viață pentru a testa organe de porc modificate genetic. În mod similar, „bodyoizii” nu ar fi considerați ființe vii din punct de vedere legal. Existența lor ar ridica, însă, vechea întrebare: ce ne face cu adevărat umani? Dacă un corp viu, fără conștiință, are ADN uman, îi datorăm același respect?

Aceste dileme ating fundamentul moral al societății moderne. Crearea unor corpuri umane fără minte ar putea eroda respectul pentru viață. Probabil că ar eroda respectul chiar și pentru cei aflați în stare vegetativă, scrie sursa citată. Distincția dintre persoană și obiect ar deveni mai difuză, iar impactul psihologic și juridic ar putea fi uriaș.

Timpul deciziilor: știința avansează mai repede decât etica

Ceea ce părea până nu demult science-fiction devine acum o posibilitate reală. Beneficiile potențiale — pentru pacienți și pentru reducerea suferinței animalelor — sunt uriașe, dar la fel și riscurile. Guvernele, companiile și fundațiile private trebuie să înceapă să analizeze investițiile în această direcție, începând cu testarea pe animale.

Însă dezbaterea etică trebuie să însoțească fiecare etapă a progresului. Posibilitatea nu echivalează cu necesitatea. Societatea trebuie să decidă cât de departe poate merge știința fără a compromite valorile umane fundamentale.

Discuțiile, scrie revista citată, trebuie să înceapă acum, cât încă putem stabili limite raționale și legislative, nu după ce descoperirea va produce șocul public al unei „clone fără minte”. Lecția din epoca Dolly arată că panica morală apare mereu prea târziu. Drumul către „bodyoizi” va fi lung și incert. Poate imposibil. Dar oportunitatea de a reconfigura medicina, bioetica și economia globală a sănătății este prea importantă pentru a fi ignorată, conchide sursa citată.