Consiliul Concurenței monitorizează zilnic prețurile la carburanți. Chirițoiu: România are combustibili cu 16% mai ieftini decât media UE

Autoritățile urmăresc atent evoluția prețurilor la carburanți, în contextul scumpirilor accelerate din ultimele săptămâni și al tensiunilor de pe piețele internaționale. 

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că instituția colectează zilnic date privind prețurile practicate în marile lanțuri de benzinării din România și transmite aceste informații către Guvern. Potrivit acestuia, deși carburanții au depășit pragul de 9 lei pe litru pentru benzină și se apropie de 10 lei pentru motorină, România continuă să aibă unele dintre cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană.

Carburanții din România, mult sub media europeană

Bogdan Chirițoiu a explicat că, în prezent, prețurile din România sunt cu aproximativ 16% sub media europeană. Diferența este semnificativ mai mare decât în mod obișnuit. În perioadele normale, motorina din România avea prețuri apropiate de media europeană, iar benzina era cu aproximativ 3-5% mai ieftină decât în alte state membre ale Uniunii Europene. Acum însă, diferența s-a accentuat considerabil.

Avertisment fără precedent de la BNR: România riscă retrogradarea la categoria „junk”. Recesiunea ar putea lovi economia în 2026

14:00

Cutremur în industria europeană de apărare. Germania anulează un contract uriaș, iar acțiunile companiilor din apărare se prăbușesc

12:15

„Suntem substanțial mai ieftini decât majoritatea statelor din Uniunea Europeană”, a declarat șeful Consiliului Concurenței.

De ce sunt carburanții mai ieftini în România

Potrivit lui Chirițoiu, unul dintre principalele motive pentru care România reușește să mențină prețuri mai mici la pompă este structura pieței locale.

Marile companii petroliere prezente în România dețin propriile surse de aprovizionare cu petrol și sunt mai puțin dependente de fluctuațiile de pe piețele internaționale.

Printre companiile menționate de șeful autorității de concurență se numără OMV Petrom, Rompetrol și SOCAR. Aceste companii au acces direct la resurse și pot gestiona mai bine costurile într-o perioadă marcată de volatilitate pe piața globală a energiei.

„Nu sunt atât de dependente de ceea ce se întâmplă pe piețele internaționale și asta le permite să vândă combustibilul mai ieftin decât în alte state din Uniunea Europeană”, a explicat Bogdan Chirițoiu.

Autoritățile folosesc Monitorul Prețurilor pentru supravegherea pieței

Consiliul Concurenței utilizează platforma „Monitorul Prețurilor”, prin care primește în timp real informații privind tarifele practicate de marile rețele de benzinării. Datele sunt analizate constant și puse la dispoziția Guvernului pentru a putea fi urmărite eventualele dezechilibre sau comportamente neobișnuite în piață.

Monitorizarea atentă vine într-un moment sensibil pentru piața carburanților, afectată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și de fluctuațiile puternice ale cotațiilor internaționale ale petrolului. În ultimele luni, perturbările din zona Strâmtorii Ormuz și incertitudinile legate de conflictul regional au influențat puternic prețurile energiei la nivel global.

Guvernanța și inteligența artificială, teme centrale la conferința internațională

Declarațiile lui Bogdan Chirițoiu au fost făcute în cadrul conferinței „Future of Governance International”, organizată de Envisia – Boards of Elite. Evenimentul, ajuns la a cincea ediție, a reunit lideri din sectorul public și privat, investitori, membri ai consiliilor de administrație și experți internaționali.

Tema principală din acest an a fost „The Great Governance Reset”, iar dezbaterile s-au concentrat pe modul în care instituțiile și companiile încearcă să se adapteze unui context global marcat de crize, tehnologie și schimbări economice rapide. Printre subiectele discutate s-au numărat rolul inteligenței artificiale în procesul decizional, reziliența instituțională, guvernanța pregătită pentru crize și implicarea noilor generații în structurile de conducere.

Conferința a fost deschisă de geostrategul internațional Tina Fordham.