Cine ar putea prelua conducerea Banca Centrală Europeană după Christine Lagarde? Bătălia pentru Frankfurt începe mai devreme decât era așteptat

Discuțiile privind succesiunea la vârful Băncii Centrale Europene au intrat deja într-o nouă etapă, pe fondul speculațiilor tot mai frecvente legate de o posibilă retragere anticipată a actualului președinte, Christine Lagarde. Mandatul acesteia ar urma să se încheie oficial la 31 octombrie 2027, însă informațiile recente care sugerează o plecare înainte de termen au accelerat jocurile de culise pentru una dintre cele mai influente funcții economice din Europa.

În paralel, anul viitor sunt așteptate trei posturi vacante în Consiliul Executiv al BCE, structură formată din șase membri, ceea ce amplifică negocierile politice dintre statele din zona euro. Decizia finală privind viitorul președinte va aparține liderilor politici ai Uniunii Europene, într-un proces care ține cont nu doar de competențele candidaților, ci și de echilibrele geopolitice și naționale din interiorul blocului comunitar, scrie Politico.

Nume grele în cursa pentru conducerea BCE: de la Klaas Knot la Pablo Hernández de Cos

Printre favoriții vehiculați pentru succesiune se numără Klaas Knot, guvernator al băncii centrale olandeze aflat la al doilea mandat și fost președinte al Consiliului pentru Stabilitate Financiară. Acesta este considerat un susținător al disciplinei fiscale și are un profil solid în materie de politică monetară, fiind perceput ca un candidat cu experiență tehnică semnificativă.

Snapchat+ atinge 25 milioane de abonați și venituri de un miliard $

14:46

Tesla a lansat cea mai ieftină versiune a camionetei EV Cybertruck

13:36

Totuși, apropierea sa de mediul politic este privită cu rezerve de unii oficiali ai BCE, chiar dacă acest aspect ar putea constitui un avantaj în contextul în care numirea este realizată de șefii de stat și de guvern din zona euro. Lipsa unei funcții politice active ar putea însă să îi reducă vizibilitatea în negocierile de culise care se anunță intense.

Un alt candidat menționat este Pablo Hernández de Cos, fost guvernator al Băncii Spaniei și actual conducător al Băncii Reglementelor Internaționale. Mandatul său la Madrid a fost marcat de eforturi de restabilire a credibilității instituției, însă pozițiile sale critice față de reformele guvernului condus de premierul Pedro Sánchez ar putea diminua sprijinul politic intern necesar unei candidaturi la nivel european.

Germania își revendică influența: Isabel Schnabel, Joachim Nagel și Jörg Kukies

În Germania există percepția că Berlinul ar trebui să obțină conducerea BCE, după ce instituția a fost condusă anterior de doi francezi și un italian. În acest context, mai multe nume germane sunt luate în calcul pentru viitoarea președinție.

Isabel Schnabel, responsabilă în prezent de operațiunile de piață din cadrul BCE, este considerată o candidată cu profil european, care a adoptat în ultimii ani un discurs orientat către consolidarea coeziunii economice în interiorul Uniunii. Cu toate acestea, precedentul instituțional privind acordarea unui al doilea mandat în conducerea executivă ar putea reprezenta un obstacol.

Joachim Nagel, actualul președinte al Deutsche Bundesbank, s-a confruntat în mod repetat cu cancelarul Friedrich Merz în chestiuni sensibile precum emiterea de datorie comună la nivel european. Apartenența sa la Partidul Social Democrat ar putea influența negocierile politice interne din Germania.

În același timp, ministrul german de finanțe Jörg Kukies este considerat un candidat cu relații politice extinse, dobândite în perioada în care a lucrat alături de fostul cancelar Olaf Scholz. Experiența sa anterioară în sectorul privat este văzută drept un posibil atu în ochii piețelor financiare internaționale.

Variante alternative pe masa negocierilor: Kristalina Georgieva

În afara candidaților principali, este menționată și actuala directoare generală a Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva. Deși experiența sa în instituții financiare globale este recunoscută, lipsa unui sprijin politic direct din partea unui lider european ar putea reprezenta o dificultate în obținerea funcției.

Cu toate acestea, includerea Bulgariei în zona euro ar putea schimba dinamica negocierilor, mai ales în scenariul unor discuții prelungite între liderii europeni, unde compromisurile politice joacă adesea un rol decisiv în stabilirea echilibrului instituțional la nivelul Uniunii Europene.