Competiția coloșilor farmaceutici pentru „incredibila descoperire împotriva cancerului”

O metodă foarte nouă și – spun studiile clinice – foarte eficientă în tratarea afecțiunilor oncologice – în special a cancerului de prostată – este injectarea în organism a unor compuşi radioactivi, care vor distruge în mod direct, țintit și personalizat celulele canceroase. Această pistă ocupă, pentru moment, doar un loc mic în arsenalul terapeutic folosit de medici, însă industria farmaceutică investeşte în ea miliarde de euro. Radioterapia, utilizată în tratamentul a jumătate dintre pacienții cu cancer, este administrată din exteriorul corpului și distruge celulele canceroase, dar afectează și țesuturile sănătoase. Terapia cu radio liganzi este administrată intravenos. O perfuzie conține izotopi radioactivi atașați de un ligand. Sunt molecule care se leagă de receptori care sunt specifici exclusiv celulelor canceroase și astfel permit livrarea unei doze țintite de radiații. Medicii și dezvoltatorii de medicamente care au văzut pentru prima dată scanările pacienților cărora li s-a administrat această nouă formă de radioterapie țintită au rămas uimiți, scrie Financial Times. În cazul unora dintre pacienții din studiile clinice, terapia cu radio liganzi a reușit — în doar șase luni — să elimine complet cancerul răspândit în organism, scrie sursa citată. Companiile care doresc să dezvolte acest tip de tratament „apar ca ciupercile”, pe o piață care, potrivit estimărilor, va ajunge la 25–30 de miliarde dolari. Liderul tehnologic Novartis se confruntă deja în această cursă cu o serie de alte mari companii globale – de la AstraZeneca, care a cumpărat Fusion pentru accesul la nano-izotopi avansați, până la Eli Lilly, care investește strategic în lanțurile de aprovizionare cu izotopi. Și alții – precum BMS și Sanofi – intră în forță în zona RLT, prin achiziții și parteneriate strategice.

Michael Morris, oncolog la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York, a descris rezultatele obținute în studii clinice drept „incredibile” și „fără precedent”. În cazul primului studiu la care a participat, circa 9% dintre pacienți aveau scanări complet curate. În al doilea, procentul a fost de 21%.

„Cu ce aveam până acum, nu putem vindeca boala metastatică. În cele mai multe cazuri, tratamentul nici măcar nu schimbă felul în care apare boala pe scanare”, a spus el. „Aici avem ceva complet diferit”.

Compania elvețiană Novartis, scrie Financial Times, este primul jucător care a intrat pe piață și are un mare avantaj în această direcție de dezvoltare: a cumpărat Advanced Accelerator Applications (AAA), în 2017, pentru 3,9 miliarde de dolari – o companie fondată de oameni de știință de la Cern, organizația europeană pentru cercetare nucleară și pionier în radiofarmaceutice. Un an mai târziu, a anunțat un acord de 2,1 miliarde de dolari pentru compania americană de biotehnologie Endocyte. Aceste mișcări i-au dat acces rapid la brevete, infrastructură și know-how.

O piață potențială de 30 de miliarde de dolari

Lutathera, o terapie cu radioliganzi pe care Novartis a obținut-o prin achiziția AAA, a fost aprobată în 2017, ca tratament pentru unele cancere gastrointestinale. În 2022, compania elvețiană a primit prima aprobare în SUA pentru medicamentul său împotriva cancerului de prostată, Pluvicto, precizează sursa citată. În 2021, directorul general Vas Narasimhan estima piața la circa 10 miliarde dolari. La începutul acestui an, el declara pentru Financial Times că, dacă terapia își va îndeplini promisiunile, ar putea ajunge la o piață de 25–30 miliarde dolari.

„Credem că există un întreg set de ținte unice care pot fi abordate doar cu terapia cu radioliganzi”, a spus el.

Obstacole logistice și competiție

Această terapie promițătoare vine, însă, cu provocări majore pentru dezvoltatori. Radioizotopii trebuie produși într-un reactor nuclear, apoi medicamentul radioactiv trebuie fabricat în siguranță, transportat și administrat pacienților într-un interval de timp specificat. Novartis a petrecut ani întregi încercând să depășească aceste obstacole. Între timp, alte companii au sesizat oportunitatea și încearcă să recupereze teren. În 2023 și 2024, Lilly (SUA), AstraZeneca (Marea Britanie) și Sanofi (Franța) au cumpărat start-up-uri specializate în radioliganzi.

Philipp Holzer, director executiv pentru chimia terapiilor cu radioliganzi la Novartis, a spus că firmele „răsar acum ca ciupercile”, la fel și furnizorii de izotopi. „Se creează acum o piață”, a adăugat el. Novartis are șapte terapii potențiale în 15 studii clinice, plus altele în stadiu pre-clinic. Explorează izotopi diferiți, combinații de terapii și extinderea spre alte tipuri de cancer: pulmonar, de sân, pancreatic și de colon.

Laboratoare blindate și producție contra cronometru

În campusul Novartis din Basel, laboratorul principal de radioliganzi a trebuit întărit pentru a permite montarea a 40 de tone de plumb, care să prevină scurgerea radiațiilor în restul clădirii. Toți oamenii de știință poartă câte două dozimetre, inclusiv unul miniatural, pe deget, pentru a-și măsura expunerea radioactivă. Cercetătorii încearcă să extindă terapia la mai multe tipuri de cancer, găsind medicamente care să se lege de mutații genetice frecvente în tumori, dar absente în restul organismului, pentru a evita iradierea țesuturilor sănătoase.

„Va fi nevoie de o soluție unică pentru fiecare tip de cancer”, a spus Narasimhan. „În corpul uman, foarte puține lucruri funcționează ca plug-and-play. Trebuie rezolvate provocările”.

După aprobare, urmează problema producției la scară largă. Novartis a achiziționat mare parte din rezerva de lutețiu, izotopul radioactiv utilizat, forțând alte companii să caute alternative, precum actiniul. Cum o parte din acest izotop provine din Rusia, sunt căutate surse alternative. Odată produs materialul radioactiv, compania are doar 3–5 zile pentru a fabrica medicamentul și pentru a-l livra pacientului, înainte ca procesul de dezintegrare să îi reducă eficiența. Fiecare fiolă este produsă pentru un pacient anume, conform datei planificate a tratamentului.

„Nu doar rapid, ci și perfect din prima”

Novartis a întâmpinat dificultăți în a satisface cererea pentru Pluvicto, dar afirmă că în prezent 99,5% dintre injecții sunt administrate la data programată. Steffen Lang, președinte al diviziei de operațiuni la Novartis, a explicat că izotopul trebuie legat de molecula care țintește cancerul în concentrația corectă și apoi verificat pentru calitate. „Nu doar rapid, ci și perfect din prima”.

Apoi, o echipă lucrează 24/7 pentru a urmări fiolele cu etichete GPS. Novartis începe să utilizeze inteligența artificială generativă pentru a anticipa probleme logistice și pentru a selecta traseele optime spre spitale. De asemenea, compania își extinde fabricile, de la cele 6 pe care le are, în prezent, în Statele Unite și Europa, adăugă altele în China, Japonia și SUA.

„Probleme de trafic aerian, condiții meteo extreme, le-am văzut pe toate”, a spus Lang.

Provocări clinice și viitorul terapiei

Apar și unele provocări în procesul de administrare către pacienți: spre deosebire de radioterapia externă, materialul radioactiv rămâne în corp, continuând să acționeze. În unele țări, precum Germania și Japonia, pacienții trebuie să rămână peste noapte în camere spitalicești protejate contra radiațiilor. În prezent, puține companii pot construi astfel de facilități.

Clinicienii trebuie instruiți pentru îngrijirea acestor pacienți. În unele state, urina pacienților trebuie colectată și depozitată 70 de zile, până când materialul radioactiv se dezintegrează. Carla Baenziger, manager de portofoliu la Vontobel — acționar Novartis — a spus că, în ciuda obstacolelor, terapiile țintite, ca aceasta, reprezintă „viitorul tratamentului cancerului”.

Ea consideră că este un an foarte important pentru Novartis, parțial pentru că Pluvicto a primit o aprobare extinsă, dublând numărul de pacienți eligibili. Totuși, crede că vor mai trece 10–15 ani până să se creeze ecosistemul necesar pentru ca terapia cu radioliganzi să devină obișnuită.

Novartis a depășit deja multe probleme, mai ales în producția la scară, creând o „barieră ridicată la intrare pentru alți competitori”, a spus ea.

Narasimhan este de acord că Novartis are un avantaj. „Când intri pe acest domeniu cumpărând o biotehnologie, cum au făcut unii dintre concurenți, ai un început. Dar e nevoie de multă muncă și de investiții pentru a rezolva totul”, a spus el, citat de Financial Times. „Noi avem un avans de cinci ani”.