Sub brazii europenilor au ajuns, în acest sezon de sărbători, milioane de cadouri comandate online la prețuri derizorii. În spatele ambalajelor colorate și al ofertelor „imbatabile” se ascunde însă o problemă care a scăpat de sub control: un val uriaș de produse ieftine importate, în special din China, care sunt adesea nesigure, toxice sau declarate la valori false. Uniunea Europeană știe acest lucru, recunoaște dimensiunea crizei, dar reacția vine greu, fragmentat și cu întârzieri care riscă să lase consumatorii, companiile europene și autoritățile vamale fără protecție reală.
Un oficial european descrie situația coletelor ieftine care invadează UE drept „o nebunie absolută”. În unele huburi logistice din aeroporturile UE, estimările interne arată că până la 80% dintre coletele mici care sosesc zilnic nu respectă normele de siguranță ale Uniunii. Vorbim despre jucării care se dezmembrează ușor, cosmetice cu etichete indescifrabile, obiecte de bucătărie fabricate din materiale potențial periculoase și produse electronice fără certificări reale, arată Politico.
Cifrele explică amploarea fenomenului. În 2024, aproximativ 4,6 miliarde de colete cu o valoare declarată sub 150 de euro au intrat pe piața europeană. Pragul a fost depășit din nou în toamna acestui an, iar trendul este accelerat de platformele de comerț electronic care livrează direct către consumatori, ocolind rutele clasice de import în containere.
Această mutație logistică a schimbat complet regulile jocului. În loc de câteva mii de containere, vămile europene se confruntă acum cu miliarde de pachete individuale trimise prin poștă aeriană. Volumul de muncă pentru funcționarii vamali a explodat, iar capacitatea de control a devenit insuficientă. Rezultatul este un sistem sufocat, în care verificările sunt mai degrabă excepția decât regula.
Impactul nu se oprește la frontiere. Consumatorii sunt primii afectați: primesc produse de calitate îndoielnică, care ajung rapid la gunoi sau, mai grav, pun în pericol sănătatea copiilor. Jucăriile cu piese care se desprind ușor, cosmeticele cu substanțe neautorizate sau gadgeturile electrice fără standarde de siguranță sunt doar câteva exemple dintr-o listă tot mai lungă.
În paralel, producătorii europeni sunt prinși într-o competiție profund inegală. Companiile din UE respectă reguli stricte privind siguranța, mediul și fiscalitatea, în timp ce o mare parte din importurile ieftine scapă de taxe și controale. Rezultatul este o concurență neloială care erodează piața internă și pune presiune pe firmele locale.
În fața acestui haos, Uniunea Europeană a decis recent introducerea unei taxe fixe de 3 euro pentru fiecare colet mic importat. Măsura elimină, în practică, scutirea de taxe pentru pachetele sub 150 de euro, dar va intra în vigoare abia din iulie anul viitor. Este o soluție temporară, considerată de mulți oficiali drept una rudimentară, impusă de limitele actualelor sisteme IT vamale, care nu pot încă evalua și taxa corect fiecare produs în funcție de valoarea reală.
Pentru eurodeputata germană Anna Cavazzini, una dintre vocile centrale în acest dosar, problema este mai profundă. „Tot ce îmi doresc pentru anul viitor sunt reguli mai bune”, spune aceasta, făcând trimitere la necesitatea unei reforme vamale reale. Cavazzini este implicată direct în negocierile pentru armonizarea celor 27 de regimuri vamale naționale, un proces extrem de lent și politicizat.
Reforma aflată pe masa instituțiilor europene prevede crearea unui centru central de date și a unei Agenții Vamale a UE, cunoscută sub acronimul EUCA. Aceasta ar urma să aibă competențe de supraveghere și coordonare la nivel european. Problema este calendarul: EUCA ar putea deveni operațională abia la finalul anului 2026, iar infrastructura digitală completă ar putea întârzia până în deceniul următor.
Rezistența vine, ca de obicei, din partea capitalelor naționale. Statele membre se tem de transferul de putere către Bruxelles și de pierderea controlului asupra propriilor sisteme vamale. Una dintre cele mai sensibile dispute vizează introducerea unei liste clare de infracțiuni, precum declarațiile false către autoritățile vamale, și regimul de sancțiuni aferent.
Negocierile din luna decembrie au adus progrese limitate, dar blocajul privind sancțiunile a împins adoptarea reformei spre 2026. Între timp, fiecare stat încearcă să găsească soluții proprii. Franța a propus o taxă națională de manipulare a coletelor, Belgia și Olanda analizează măsuri similare, iar riscul unei fragmentări și mai mari devine evident.
Eurodeputatul olandez Dirk Gotink avertizează asupra unei „curse spre fund”. În opinia sa, taxele disparate nu vor opri fluxul de colete, ci vor transforma problema într-o simplă sursă de venit pentru bugetele naționale, fără a rezolva riscurile de fond. Echipa sa a testat direct calitatea produselor, comandând articole de pe platforme online suspecte. Rezultatele au fost alarmante: jucării care se rup aproape instantaneu, piese mici care pot fi înghițite, etichete în limbi sau simboluri imposibil de identificat.
Problema nu este doar de siguranță, ci și de mediu. Importurile ieftine generează munți de deșeuri, în timp ce companiile europene sunt obligate să respecte standarde stricte de sustenabilitate. „Este o competiție profund inechitabilă”, subliniază Cavazzini, arătând că multe importuri nu respectă nici cele mai elementare obligații de mediu.
După sărbători, negocierile vor fi reluate sub președinția cipriotă a Consiliului UE. Oficialii de la Nicosia promit că reforma vamală va fi o prioritate, iar un acord cu Parlamentul ar putea fi posibil în primele luni ale anului. Chiar și așa, presiunea comerțului electronic a forțat o accelerare fără precedent a discuțiilor.
Un diplomat european implicat în dosar recunoaște că, în urmă cu un an, un asemenea ritm ar fi fost de neconceput. Avalanșa de cadouri ieftine de Crăciun a transformat însă problema dintr-una tehnică într-o criză politică.