„Guvernul a omorât vaca care dădea lapte”. Industria jocurilor de noroc reclamă pierderi de sute de milioane de euro și acuză blocajul autorizărilor

Noile reguli privind jocurile de noroc au generat un conflict între industria de profil și autorități, după transferarea unei părți importante a deciziei privind autorizarea către administrațiile locale. Petre Predescu, CFO România al Ritzio Entertainment Group, susține că măsurile adoptate prin OUG 7/2026 au blocat o parte din activitatea operatorilor tradiționali și au redus veniturile fiscale ale statului.

Executivul este acuzat că încearcă, în același timp, să găsească noi surse de finanțare pentru premierea sportivilor, inclusiv prin taxele plătite de operatorii de jocuri de noroc. Predescu afirmă că statul ar fi pierdut peste 320 de milioane de euro între februarie și iunie 2026, însă această valoare reprezintă o estimare din industrie și nu este confirmată printr-un bilanț public distinct al Ministerului Finanțelor sau al ONJN.

„Guvernul a omorât vaca care dădea lapte”

Petre Predescu critică dur modul în care a fost implementată reforma pieței jocurilor de noroc și susține că autoritățile au creat un blocaj pentru operatorii care funcționează legal.

Construcțiile au crescut cu 13,9% în primul semestru. Lucrările la clădirile rezidențiale au urcat cu peste 21%

15:46

PACT cere criterii de risc verificabile pentru rambursarea TVA: „Riscul fiscal trebuie legat de faptă și de operațiunile analizate”

15:04

„Guvernul Bolojan a distrus o industrie. Acum descoperă că nu are bani să-și premieze campionii”, afirmă executivul, într-o analiză publicată pe LinkedIn.

El folosește și o comparație sugestivă pentru a descrie situația: „Guvernul Bolojan a omorât vaca care dădea lapte. Acum, ANS vrea să vină la muls. Problema este că vaca nu mai există”.

Potrivit acestuia, problema principală a apărut după transferarea unor competențe către administrațiile locale, în condițiile în care sute de localități ar fi interzis jocurile de noroc, iar alte consilii locale nu ar fi adoptat încă hotărâri privind autorizarea.

Ce prevede OUG 7/2026

Ordonanța adoptată în februarie 2026 a modificat modul în care sunt autorizate activitățile de jocuri de noroc.

Consiliile locale pot decide dacă permit asemenea activități pe raza localității, pot stabili zonele în care acestea se pot desfășura și pot introduce o taxă locală anuală. În consecință, autorizația emisă la nivel național de ONJN nu mai este, în toate situațiile, suficientă pentru ca un operator să își continue activitatea.

Actul normativ prevede și reguli tranzitorii pentru operatorii care aveau autorizații valabile la momentul intrării în vigoare a noilor prevederi. Noile condiții locale devin relevante la expirarea autorizațiilor existente.

Industria susține însă că, în localitățile în care autoritățile nu au adoptat o decizie clară, operatorii s-au confruntat cu dificultăți la reînnoirea autorizațiilor.

Cum este calculată pierderea de 320 de milioane de euro

Estimarea prezentată de Petre Predescu se referă la taxele pe care statul nu le-ar mai fi încasat în perioada februarie-iunie 2026 de la aparatele de joc care nu au mai putut fi autorizate.

Potrivit acestuia, operatorii land-based s-ar fi trezit într-un „vid juridic” în numeroase localități, ceea ce ar fi dus la reducerea numărului de aparate aflate în exploatare și, implicit, a taxelor achitate către buget.

Totuși, cifra de 320 de milioane de euro trebuie privită ca o estimare a industriei. Nu există, în informațiile publice prezentate până acum, o execuție bugetară a Ministerului Finanțelor sau o analiză ONJN care să confirme separat această sumă drept pierdere fiscală efectivă.

Industria jocurilor de noroc a avansat și alte estimări privind impactul măsurilor. Unele organizații au avertizat că o interzicere extinsă a jocurilor tradiționale ar putea reduce cu sute de milioane de euro veniturile bugetare și ar afecta zeci de mii de locuri de muncă.

Restanțele către sportivi sunt însă o problemă confirmată

Disputa privind taxarea jocurilor de noroc se suprapune peste o altă problemă: plata premiilor către sportivii români care au obținut rezultate la competiții internaționale.

Agenția Națională pentru Sport a confirmat că există restanțe acumulate pentru sportivi, antrenori și membri ai colectivelor tehnice. La începutul anului, valoarea acestora depășea 100 de milioane de lei, iar o centralizare ulterioară indica aproximativ 120 de milioane de lei pentru 44 de federații.

Sumele sunt aferente în principal performanțelor obținute la campionate mondiale și europene. Premiile sunt prevăzute de legislație, însă plata lor depinde de creditele bugetare disponibile.

Situația nu trebuie confundată cu premiile pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, care au fost achitate integral.

ANS caută noi surse de finanțare

În acest context a apărut propunerea ca Agenția Națională pentru Sport să primească o parte din taxele colectate de la operatorii de jocuri de noroc. Ideea ca ANS să beneficieze de 1% din taxele plătite de operatori este în discuție, dar nu reprezintă în acest moment o măsură adoptată.

Legislația prevede deja anumite cote din veniturile provenite din jocurile de noroc pentru structurile sportive. Comitetul Olimpic și Sportiv Român primește o cotă de 1%, iar Comitetul Național Paralimpic beneficiază de 0,2%.

Industria consideră însă contradictoriu faptul că statul restrânge activitatea operatorilor tradiționali și, în același timp, caută să folosească taxarea aceleiași piețe pentru finanțarea sportului.

Și Loteria Română intră în disputa privind finanțarea

În centrul discuției se află și Loteria Română, companie de stat care a fost menționată printre societățile pentru care autoritățile analizează o eventuală listare parțială la bursă.

Statul ar urma să păstreze controlul, în timp ce un pachet minoritar ar putea fi vândut investitorilor. Nu există însă, până în prezent, o decizie definitivă privind listarea.

Petre Predescu susține că modificările legislative din domeniul jocurilor de noroc au afectat inclusiv perspectivele financiare ale Loteriei Române și, implicit, valoarea companiei în eventualitatea unei listări. Această afirmație trebuie însă analizată în raport cu rezultatele financiare oficiale ale companiei, deoarece nu există o cuantificare publică ce poate atribui exclusiv OUG 7/2026 eventualele modificări ale profitabilității.

Un conflict între reglementare și veniturile bugetare

Disputa scoate în evidență o problemă mai largă: autoritățile încearcă să înăsprească regulile pentru o industrie cu riscuri sociale și economice, dar trebuie să țină cont și de veniturile fiscale generate de aceasta.

Pentru operatori, problema centrală este predictibilitatea și posibilitatea de a continua activitatea în localitățile în care administrațiile locale nu au adoptat încă reguli clare. Pentru stat, miza este menținerea controlului asupra unei piețe puternic reglementate și colectarea taxelor aferente.

În paralel, autoritățile sportive trebuie să găsească surse pentru plata premiilor restante.

Cifra de 320 de milioane de euro invocată de industria jocurilor de noroc rămâne, deocamdată, o estimare neconfirmată oficial, în timp ce restanțele către sportivi sunt documentate de ANS. Conflictul privind OUG 7/2026 arată însă că schimbarea regimului de autorizare are consecințe care depășesc relația dintre operatori și autoritățile locale și ajung până la discuția despre veniturile bugetare și finanțarea sportului românesc.