O epidemie de variolă ovină care se extinde rapid în Grecia pune sub presiune sectorul zootehnic și lanțul de producție al brânzei feta, unul dintre cele mai importante produse de export ale țării. În timp ce fermierii solicită acces la vaccinuri disponibile la nivel european, autoritățile de la Atena mențin strategia de sacrificare a animalelor infectate, invocând riscuri comerciale și reglementări sanitare. Situația alimentează tensiunile între guvern, crescători și instituțiile europene.
Variola ovină este o boală extrem de contagioasă, iar regulamentele internaționale impun eliminarea întregii turme imediat ce apare un singur caz confirmat. De la primele focare identificate în nordul Greciei, în 2024, autoritățile au sacrificat peste 470.000 de oi și capre și au suspendat activitatea a aproximativ 2.500 de exploatații, informează Politico.
Impactul economic este semnificativ, într-un context în care circa 80% din laptele de oaie și capră din Grecia este direcționat către producția de feta. Crescătorii avertizează că diminuarea efectivelor și restricțiile sanitare vor reduce oferta de materie primă în lunile următoare.
„Dacă nu există un răspuns imediat, brânza feta va deveni un produs de lux”, a declarat Vaso Fasoula, crescătoare din Tesalia, care și-a izolat cele 2.500 de animale pentru a limita riscul de contaminare.
Comisia Europeană a pus la dispoziția Greciei vaccinuri gratuite, în încercarea de a limita extinderea epidemiei. Potrivit comisarului european pentru bunăstarea animalelor, Olivér Várhelyi, vaccinarea este considerată o măsură suplimentară eficientă pentru reducerea focarelor și a numărului de animale sacrificate.
Guvernul grec a respins însă această opțiune, argumentând că o campanie națională de vaccinare ar putea reclasifica țara ca zonă endemică, ceea ce ar genera restricții comerciale și pierderi pentru exporturi.
Ministrul Agriculturii, Konstantinos Tsiaras, a susținut că specialiștii nu recomandă vaccinarea în acest moment. „Oamenii noștri de știință sunt clari. Ei nu recomandă vaccinarea”, a afirmat acesta într-o declarație publică.
Oficialii subliniază că, deși produsele lactate procesate ar fi mai puțin afectate, etichetarea sanitară a țării ar putea influența negativ comerțul internațional.
Brânza feta beneficiază de denumire de origine protejată în Uniunea Europeană și reprezintă un pilon important al exporturilor agroalimentare elene. Grecia produce anual peste 97.000 de tone de feta, iar mai mult de două treimi din cantitate este destinată piețelor externe. În 2024, veniturile generate de acest produs au depășit 780 de milioane de euro.
Crescătorii și procesatorii avertizează că prețurile au început deja să crească, iar presiunea se va accentua în primăvară, pe măsură ce efectele scăderii producției de lapte vor deveni vizibile.
În prezent, nu există un vaccin autorizat oficial în Uniunea Europeană pentru variola ovină, deoarece boala nu a mai circulat pe scară largă în ultimele decenii. Producătorii farmaceutici nu au solicitat aprobarea Agenției Europene a Medicamentului, din lipsa unui interes economic.
Comisia Europeană arată însă că legislația permite utilizarea temporară a vaccinurilor aprobate în afara UE, în situații de urgență sanitară. Bruxelles-ul amintește precedentul din anii 1980, când Grecia a folosit vaccinarea pentru a controla un focar similar.
„Experiența, știința și expertiza veterinară susțin în continuare necesitatea revenirii la vaccinare în Grecia acum”, se arată într-o corespondență oficială transmisă autorităților elene.
Refuzul vaccinării a generat proteste ample. Fermierii au blocat în ultimele săptămâni mai multe artere rutiere, solicitând declanșarea imediată a unei campanii de imunizare. Ei afirmă că strategia bazată exclusiv pe sacrificare nu poate opri răspândirea bolii.
„Această boală nu va dispărea fără vaccin”, a declarat George Terzakis, reprezentant al unei asociații locale de crescători.
O parte dintre fermieri susțin că decizia guvernului ar fi influențată și de un scandal privind subvențiile agricole. Potrivit acestora, o vaccinare la scară largă ar scoate la iveală numărul real de animale existente în ferme, ceea ce ar putea evidenția nereguli în alocarea fondurilor europene.
Parchetul European investighează mai multe cazuri de presupuse fraude legate de declararea fictivă a pășunilor și efectivelor de animale.
În lipsa unei soluții oficiale, unele ferme au recurs la vaccinări neautorizate. Autoritățile estimează că aproximativ un milion de doze ar fi fost utilizate ilegal, ceea ce complică monitorizarea epidemiologică.
Regiunea Tesalia, una dintre cele mai importante zone agricole ale Greciei, a fost afectată în ultimii ani de inundații severe, urmate de epidemii succesive la animale. Pentru multe familii, pierderea turmelor înseamnă dispariția principalelor surse de venit.
„Nu-mi pot aminti ziua în care mi-au fost sacrificate animalele fără să retrăiesc totul”, a spus un crescător din apropierea orașului Larissa, după ce întreaga sa turmă a fost eliminată.
În unele localități, doar o mică parte dintre ferme mai sunt funcționale, iar fermierii se tem că reluarea activității va fi dificilă în absența unor măsuri sanitare clare și a sprijinului instituțional.