România intenționează să acceseze mai multe fonduri europene în 2026 și să reducă vânzările nete de euroobligațiuni concomitent cu reducerea costurilor de finanțare, a declarat luni la Viena șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, potrivit Bloomberg.
Cu toate acestea, costurile de împrumut rămân în continuare printre cele mai ridicate din UE, iar o scădere suplimentară depinde de modul în care țara va reuși să reducă deficitul bugetar. România, unul dintre cei mai mari emitenți de datorii externe din piețele emergente din ultimii ani, a înregistrat o îmbunătățire a obligațiunilor sale după ce a depășit o perioadă de turbulențe politice și de piață fără precedent în 2025.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că guvernul său va încerca să atragă cât mai mult din cei 10 miliarde de euro pe care urmează să îi primească din fondurile de redresare ale UE, pe lângă finanțarea din programul de apărare SAFE al blocului și de la instituțiile financiare internaționale.
Acest lucru va contribui la „reducerea drastică” a ofertei nete de euroobligațiuni în acest an la aproximativ 7 miliarde de euro, de la 13,7 miliarde de euro în 2025, a declarat șeful Trezoreriei, Stefan Nanu.
„Cererea pentru instrumentele noastre de datorie este foarte bună și, prin diversificarea instrumentelor și combinarea instrumentelor de finanțare externe și interne, vom reduce marjele de risc de credit legate de euroobligațiuni și vom continua tendința descendentă a curbei randamentelor în lei”, a declarat Nanu potrivit economedia.ro
România nu a prezentat încă un plan detaliat de finanțare pentru 2026, deoarece guvernul trebuie să elaboreze bugetul pentru acest an, care va viza reducerea deficitului fiscal la aproximativ 6,4% din producția economică. Nanu a declarat că în 2026 sunt de rambursat aproximativ 152 de miliarde de lei din datorii, din care 135 de miliarde de lei sunt în titluri de valoare interne.
Reducerea deficitului bugetar este esențială pentru încetinirea creșterii datoriei publice, care a crescut cu aproximativ 4 puncte procentuale pe an din 2020, una dintre cele mai rapide creșteri dintre țările UE.
„Pentru noi, finanțarea netă este foarte importantă”, a spus Nanu. „Vedem premisele unei reduceri continue a randamentelor în acest an, deoarece ajustarea fiscală va continua și se așteaptă ca inflația să scadă, în special în a doua jumătate a anului. Prin urmare, ne așteptăm ca investitorii să se poziționeze în consecință.”
În 2025, România s-a împrumutat cu 19 miliarde de euro de pe piaţa externă, cumulat, prin eurobonduri şi plasamente private externe.
Concret, 12-14 miliarde de euro pe an este volumul anticipat al emisiunilor de euroobligaţiuni pentru perioada 2026-2028, potrivit unui document al Ministerului Finanţelor analizat de ZF.
„Conform perspectivelor privind deficitul bugetar şi a nevoilor de finanţare estimate pentru perioada 2026-2028, în baza actualelor asumpţii se au în vedere emisiuni de euroobligaţiuni de aproximativ 12-14 mld. euro/an, cu o frecvenţă de 3-4 emisiuni/an, în funcţie de evoluţia necesităţilor de finanţare“, se menţionează în documentul Ministerului Finanţelor legat de programul de eurobonduri pe pieţele externe citat de zf.ro