Puterea de cumpărare restrânge accesul la vacanțe. Turismul riscă să devină un lux în România, nu o componentă firească a vieții de familie, în condițiile în care 61,4% dintre români nu își permit o săptămână de vacanță pe an, atrage atenția Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). Organizația consideră că procentul indică o deteriorare semnificativă a puterii de cumpărare și o polarizare tot mai accentuată a pieței turistice.
„61,4% reflectă o polarizare economică accentuată și arată că o parte importantă a populației este exclusă de la accesul la servicii turistice din cauza erodării puterii de cumpărare”, susține ANAT.
Românii care încă își permit să plece în vacanță își ajustează tot mai mult comportamentul pentru a reduce cheltuielile. În locul unui sejur clasic de șapte zile, sunt preferate vacanțele de patru-cinci zile, city-break-urile și escapadele scurte. O altă strategie este alegerea perioadelor de extra-sezon, în special lunile mai, iunie și septembrie, când prețurile sunt mai mici.
ANAT observă și o creștere a importanței rezervărilor făcute din timp. Programul de Early Booking permite unor familii să obțină reduceri de până la 30-40%, dacă rezervă cu șase-nouă luni înainte.
În paralel, rezervările Last Minute sunt folosite de turiștii care preferă să aștepte până în apropierea plecării pentru a găsi prețuri mai mici
Potrivit ANAT, voucherele de vacanță au un rol important în menținerea consumului turistic intern. Organizația susține că, fără acest instrument, proporția românilor care nu își permit un concediu ar fi fost probabil și mai mare.
În același timp, turiștii sunt mult mai atenți la modul în care își cheltuiesc banii. Agențiile și hotelierii sunt astfel obligați să ofere un raport cât mai bun între preț și experiența oferită.
Destinațiile românești se confruntă și cu presiunea concurenței externe. ANAT arată că Bulgaria, Grecia și Turcia reușesc adesea să ofere un raport calitate-preț mai atractiv pentru turiștii cu bugete mici și medii.
În turismul rural, destinații precum Maramureș și Bucovina păstrează un nucleu stabil de turiști. Problema este că aceștia cheltuiesc în principal pentru cazare și masă și mai puțin pentru excursii, experiențe locale, activități sau suveniruri.
Cererea pentru turismul montan rămâne constantă, în special pentru escapadele de weekend.
Turismul balnear are avantajul unei cereri distribuite pe întreg parcursul anului. Stațiuni precum Călimănești-Căciulata și Băile Felix beneficiază de fluxuri importante de turiști, inclusiv datorită biletelor de tratament și ponderii ridicate a turiștilor seniori.
„Problema nu este lipsa dorinței de a călători, ci limitarea bugetelor disponibile”, subliniază ANAT.
Asociația consideră necesare mai multe măsuri pentru ca turismul să rămână accesibil unei categorii cât mai largi de populație.
Printre propuneri se numără menținerea unei cote reduse de TVA pentru HoReCa și agențiile de turism, predictibilitate fiscală și extinderea voucherelor de vacanță către sectorul privat, prin facilități fiscale pentru angajatori.
ANAT mai propune prelungirea sezonului prin evenimente culturale, sociale și sportive și dezvoltarea infrastructurii de wellness.
Un alt obstacol îl reprezintă transportul. Potrivit ANAT, autostrăzile, trenurile moderne și conexiunile aeriene eficiente ar putea reduce costurile deplasărilor și ar face destinațiile interne mai atractive.
Logica este simplă: cu cât turistul cheltuiește mai puțin pentru a ajunge la destinație, cu atât îi rămâne un buget mai mare pentru cazare, masă și activități.
Președintele ANAT, Cristian Bărhălescu, susține că turismul trebuie privit și din perspectivă socială, nu doar economică.
„Vacanța nu trebuie să devină un privilegiu rezervat unei minorități, ci să rămână o componentă accesibilă a vieții de familie”, afirmă acesta.
În viziunea organizației, o industrie turistică sănătoasă are efecte dincolo de hoteluri și agenții: generează activitate în transport, comerț, alimentație, cultură și alte servicii. Miza este, astfel, ca vacanța să rămână pentru cât mai mulți români o parte firească a vieții, nu un consum pe care îl pot face doar cei cu venituri suficiente.