Europa vrea să renunțe la „dependența Palantir”. De ce este atât de greu să înlocuiască tehnologia companiei americane

Compania americană de analiză a datelor Palantir este implicată în unele dintre cele mai sensibile activități europene, de la poliție și servicii de informații până la apărare și sănătate. Guvernele europene caută alternative pentru a-și recâștiga suveranitatea digitală, însă înlocuirea Palantir se dovedește mult mai complicată decât pare.

Europa încearcă să reducă dependența de una dintre cele mai puternice companii americane din domeniul analizei datelor. În spatele acestei strategii se află o preocupare tot mai mare a guvernelor europene: cât de mult poate depinde securitatea, administrația și chiar infrastructura critică a continentului de software dezvoltat de o companie americană?

Dezvoltarea unei „coloane vertebrale digitale suverane europene”

În ultimele luni, mai multe state europene au început să caute alternative la Palantir, compania fondată în 2003 de Peter Thiel și Alex Karp, arată Politico. Software-ul acesteia este folosit în domenii extrem de sensibile, de la analizarea informațiilor și combaterea criminalității până la apărare, sănătate și operațiuni industriale.

Pilonul 2 trece un prag istoric: câștigul obținut pentru participanți a depășit 100 de miliarde de lei

11:34

Ce înseamnă pentru viața de zi cu zi a românilor ratingul „Baa3 cu perspectivă negativă” acordat de agențiile financiare

12:15

În Franța și Germania, oficialii au anunțat planuri pentru dezvoltarea unei „coloane vertebrale digitale suverane europene”. Mesajul este clar: Europa vrea să dispună de tehnologii proprii, care să nu depindă de companii americane pentru gestionarea unor date strategice.

Problema este că Palantir nu este un furnizor oarecare. Compania s-a integrat în fluxurile de lucru ale unor instituții europene de-a lungul mai multor ani, iar produsele sale au fost adaptate pentru cazuri de utilizare extrem de complexe.

Palantir, dincolo de simpla analiză a datelor

Palantir este cunoscută pentru capacitatea de a integra cantități uriașe de date provenite din surse diferite și de a le transforma în informații utilizabile pentru luarea deciziilor.

„Produsul Palantir este foarte bun și adictiv”, a declarat avocatul francez specializat în suveranitate digitală Philippe Latombe, comparând dependența de software-ul companiei cu dependența de zahărul din Coca-Cola. Potrivit acestuia, avantajul Palantir provine inclusiv din experiența acumulată în urma colaborării cu numeroși clienți și din capacitatea de a-și adapta algoritmii la situații foarte diferite.

Compania operează mai multe platforme, printre care Gotham, utilizată în special în domeniul apărării, informațiilor și aplicării legii, și Foundry, destinată în principal companiilor comerciale. Mai nou, Palantir își extinde activitatea și prin AIP, platforma sa bazată pe inteligență artificială, care poate automatiza fluxuri de lucru și poate ajuta organizațiile să analizeze date și să ia decizii mai rapid.

Franța și Germania caută deja înlocuitori

Presiunea pentru găsirea unor alternative s-a intensificat în mai multe capitale europene. În Franța, serviciile de informații interne, DGSI, au ales compania franceză ChapsVision în locul Palantir. Decizia a fost interpretată drept un semnal important privind intenția Parisului de a reduce dependența de tehnologia americană.

Și Germania este implicată în această schimbare. Belgia, Germania, Luxemburg, România, Țările de Jos și Canada și-au manifestat interesul pentru Artemis AI, soluția dezvoltată pentru armata franceză de compania Thales.

Patrick Moreau, unul dintre arhitecții sistemului, susține că interesul statelor este legat de posibilitatea de a utiliza o soluție europeană compatibilă cu standardele NATO.

În Marea Britanie, un alt test important ar putea apărea în februarie 2027. Atunci, guvernul ar putea decide dacă păstrează sau întrerupe contractul Palantir de 330 de milioane de lire sterline pentru Platforma Federată de Date a Serviciului Național de Sănătate.

Europa are o problemă: alternativele sunt încă fragmentate

Faptul că guvernele europene vor să renunțe la Palantir nu înseamnă că există deja un înlocuitor capabil să preia toate funcțiile companiei.

Piața europeană este încă fragmentată, iar firmele de pe continent nu au atins aceeași scară și același nivel de experiență.

Olivier Dellenbach, directorul executiv al ChapsVision, recunoaște că firma sa a beneficiat de ceea ce numește o „respingere viscerală a Palantir”. El avertizează însă că suveranitatea digitală nu poate fi construită doar prin eliminarea unei companii americane.

Pentru ca industria europeană să dezvolte alternative competitive, susține el, guvernele trebuie să creeze o piață prin achiziții publice.

Altfel spus, Europa nu are nevoie doar de software european, ci și de clienți europeni dispuși să îl cumpere și să îl utilizeze la scară largă.

NATO încă nu vede un înlocuitor real

Diferența dintre ambiția politică și realitatea tehnologică este poate cea mai vizibilă în domeniul militar. Amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem aliat al NATO pentru transformare, a declarat că Alianța nu dispune în prezent de o alternativă viabilă la anumite tehnologii AI de pe câmpul de luptă dezvoltate de Palantir.

Un alt oficial NATO a descris capacitățile sistemului ca fiind deosebit de avansate. Platforma poate analiza cantități uriașe de imagini satelitare, poate contribui la identificarea unor ținte, poate sugera armele necesare și poate calcula necesarul de muniție.

În acest context, renunțarea la Palantir nu este doar o decizie comercială. În anumite domenii, ea poate deveni o problemă operațională.

Palantir a intrat în Europa prin momente de criză

Compania nu și-a construit poziția europeană peste noapte. Unul dintre mecanismele prin care Palantir s-a extins a fost intrarea în instituții în momente în care acestea aveau nevoie urgentă de instrumente capabile să gestioneze volume mari de date.

În Franța, relația cu serviciile de securitate a început după atentatele teroriste din noiembrie 2015 de la Paris. În anul următor, serviciul francez de informații interne a semnat un contract cu Palantir.

În Germania, poliția din landul Hessa a cumpărat în 2017 sistemul Gotham și l-a instalat sub denumirea hessenDATA. Platforma a fost folosită pentru transformarea unor volume mari de informații în piste utile pentru anchete.

Modelul s-a repetat și în Marea Britanie. În timpul pandemiei de COVID-19, Palantir a început să lucreze cu Serviciul Național de Sănătate britanic pentru agregarea datelor. Relația, pornită cu un contract simbolic, a evoluat ulterior către contracte mult mai importante.

Și Europol a folosit Palantir

Palantir nu a fost prezentă doar în instituțiile naționale. Europol, agenția de poliție a Uniunii Europene, a utilizat platforma Gotham între 2016 și 2021, înainte de a renunța la aceasta. Pentru un fost oficial Europol, problema nu este doar ideologică. Software-ul este scump, poate crea dependență față de furnizor și ridică întrebări legate de suveranitate.

În același timp, însă, nu toate instituțiile au nevoie de capacitatea completă oferită de Palantir.

În anumite cazuri, alternativele europene pot fi suficient de bune, iar costurile și riscurile unei dependențe de un singur furnizor pot cântări mai mult decât avantajele tehnologice.

Controversele privind datele și puterea companiei

Poziția Palantir în Europa este complicată și de controversele care înconjoară compania. Fondată de Peter Thiel, Alex Karp și alți cofondatori, Palantir și-a construit reputația în principal în jurul activităților de securitate națională din Statele Unite.

Peter Thiel a fost unul dintre susținătorii importanți ai lui Donald Trump din Silicon Valley, iar compania a fost criticată pentru colaborarea cu agenția americană pentru imigrație ICE și cu armata israeliană.

Organizații pentru drepturile omului au ridicat întrebări privind utilizarea tehnologiei Palantir în operațiuni de supraveghere, aplicarea legii și imigrație.

Criticii europeni susțin că problema nu este doar politică, ci și una de control asupra infrastructurii tehnologice. Dacă instituțiile publice folosesc software esențial dezvoltat de o companie privată americană, apare întrebarea cine controlează, în ultimă instanță, instrumentele prin care statul își analizează informațiile.

„Adio Palantir” este mai ușor de spus decât de făcut

Alex Karp, directorul executiv al Palantir, nu pare impresionat de ascensiunea competitorilor europeni. După ce Franța și Germania au optat pentru ChapsVision, Karp a ironizat capacitatea Europei de a construi alternative tehnologice competitive, afirmând că modelul european este un exemplu de ceea ce nu funcționează.

Declarațiile sale reflectă încrederea companiei în poziția pe care și-a construit-o. Palantir are un avantaj important: a petrecut ani întregi în interiorul organizațiilor pe care le deservește. Software-ul nu este doar cumpărat și instalat, ci este integrat în procesele de lucru și adaptat nevoilor fiecărui client.

Înlocuirea lui înseamnă, prin urmare, mai mult decât achiziționarea unui alt program.

Compania este prezentă și în marile industrii europene

Influența Palantir nu se limitează la guverne, servicii de informații și armate. Compania este prezentă și în unele dintre cele mai importante grupuri industriale ale Europei. Airbus a semnat un acord cu Palantir încă din 2015, iar platforma Foundry a devenit un element important al sistemului său de date pentru activitatea din industria aviatică.

BMW, compania energetică BP și grupul media Axel Springer se numără, de asemenea, printre companiile care folosesc tehnologia Palantir pentru optimizarea operațiunilor și proceselor de afaceri. Această răspândire face și mai dificilă o eventuală desprindere.

România, printre țările interesate de alternative

România se regăsește printre statele care și-au manifestat interesul pentru Artemis AI, soluția franceză destinată domeniului apărării. Interesul este relevant în contextul în care România încearcă să își consolideze capacitățile tehnologice și militare și, în același timp, să rămână compatibilă cu infrastructura NATO.

Pentru București, problema suveranității digitale nu este însă izolată de cea a securității. Orice soluție alternativă trebuie să fie nu doar europeană, ci și suficient de performantă pentru a funcționa în cadrul operațional al Alianței.

Palantir își extinde influența chiar în timp ce Europa caută alternative

În timp ce guvernele europene vorbesc despre reducerea dependenței de Palantir, compania își extinde prezența în domeniul apărării. La 1 iulie, sistemul Maven Smart System al Palantir, utilizat inițial de Pentagon, a devenit complet operațional la NATO, după ce a primit autorizația necesară pentru a funcționa pe rețeaua clasificată a Alianței.

Platforma conectează sisteme de comandă și control din NATO și poate deveni un instrument important pentru integrarea datelor militare.

Astfel, Europa se află într-o situație paradoxală: pe de o parte încearcă să își reducă dependența de tehnologia americană, iar pe de altă parte integrarea acestei tehnologii în structurile europene de apărare continuă.

Amazon și Microsoft preiau modelul Palantir

Palantir nu este singura companie care încearcă să transforme software-ul și inteligența artificială într-o componentă permanentă a operațiunilor clienților. Amazon Web Services a anunțat investiții de 1 miliard de dolari într-o nouă organizație de inginerie care va trimite echipe direct în organizațiile clienților pentru a construi sisteme AI împreună cu acestea.

Microsoft a anunțat, la rândul său, o investiție de 2,5 miliarde de dolari pentru trimiterea a aproximativ 6.000 de ingineri și specialiști în organizațiile clienților.

Modelul este asemănător celui folosit de Palantir: compania nu vinde pur și simplu un program, ci își plasează specialiștii în interiorul organizației și construiește soluția în funcție de procesele acesteia.

Miza reală este suveranitatea digitală a Europei

Dincolo de cazul Palantir, dezbaterea ridică o problemă mult mai amplă. Europa încearcă de ani de zile să își reducă dependența de marile companii tehnologice americane. Însă această strategie devine mult mai dificilă atunci când respectivele companii nu furnizează doar servicii obișnuite, ci tehnologii care ajung în centrul funcționării statului.

În cazul Palantir, întrebarea este dacă Europa poate construi suficient de repede alternative capabile să gestioneze aceleași volume de date și aceleași operațiuni complexe. Dacă răspunsul este da, cazul Palantir ar putea deveni un model pentru dezvoltarea unei veritabile industrii europene de tehnologie suverană.

Dacă răspunsul este nu, el ar putea demonstra cât de dificilă este desprinderea de ecosistemul tehnologic american.

Europa trebuie să aleagă între autonomie și eficiență

Pentru instituțiile europene, dilema este complicată. O soluție europeană poate oferi un control mai mare asupra datelor, mai multă autonomie strategică și mai puține riscuri legate de deciziile politice de la Washington. Dar o alternativă mai puțin performantă poate avea costuri reale, mai ales în domenii precum apărarea, informațiile și securitatea.

În același timp, renunțarea la Palantir nu poate fi doar o decizie politică. Europa trebuie să demonstreze că poate produce și susține tehnologii capabile să concureze cu cele mai avansate soluții americane. Aici se află, de fapt, adevărata miză a disputei. Dacă guvernele europene reușesc să înlocuiască software-ul Palantir în domeniile cele mai sensibile, continentul va face un pas important către suveranitatea digitală.

Dacă nu reușesc, dependența de marile companii tehnologice americane ar putea deveni și mai puternică odată cu dezvoltarea noii generații de sisteme de inteligență artificială.