Prima pagină » De ce războiul din Orientul Mijlociu ar putea schimba definitiv Australia

De ce războiul din Orientul Mijlociu ar putea schimba definitiv Australia

De ce războiul din Orientul Mijlociu ar putea schimba definitiv Australia
Steagul Australiei

Conflictul dintre Statele Unite și Iran nu mai este doar o criză regională. Potrivit economistului-șef al AMP, Shane Oliver, efectele acestui război vor remodela profund economii aflate la mii de kilometri distanță, inclusiv pe cea a Australia. Analiza sa indică nouă transformări majore care ar putea deveni permanente, într-un context global deja fragil, marcat de inflație, tensiuni geopolitice și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare.

Inflație persistentă și facturi mai mari pentru populație

Primul și cel mai vizibil impact este creșterea prețurilor. Conflictul afectează direct fluxurile globale de petrol, în special prin tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii, arată Daily Mail.

Economistul avertizează că acest blocaj va genera un nou șoc al ofertei, similar celui din 2022, dar potențial mai sever. Pentru Australia, asta înseamnă:

  • scumpiri la combustibil
  • creșterea costurilor alimentare
  • presiune asupra ratelor dobânzilor

Băncile centrale ar putea fi forțate să mențină dobânzi ridicate mai mult timp, afectând creditele și consumul.

Lume mai instabilă și risc geopolitic crescut

Pe lângă impactul economic, războiul amplifică instabilitatea globală. Potrivit lui Shane Oliver, lumea devine tot mai predispusă la crize majore, iar conflictul actual este doar unul dintr-o serie tot mai frecventă.

Această tendință schimbă modul în care guvernele și investitorii își planifică viitorul, punând accent pe securitate și reziliență.

Amenințări de securitate: o nouă generație de terorism

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii este reapariția terorismului la scară largă. Escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu ar putea alimenta radicalizarea și apariția unor noi grupări extremiste.

Deși economiile pot absorbi atacuri izolate, un val coordonat ar putea avea efecte mult mai grave asupra piețelor și stabilității sociale.

„Războiul din Iran este acum al cincilea șoc global major din ultimii 20 de ani, celelalte fiind criza financiară globală, criza datoriei din zona euro, pandemia și șocul inflației din 2022″, a spus el. „Deși au existat crize înainte de asta, dezastrul tehnologic, criza asiatică, recesiunea de la începutul anilor 1990, acum par mai frecvente și mai puțin legate de ciclurile economice tradiționale. Războiul Israel/Gaza și acum războiul din Iran riscă să stimuleze o nouă creștere a terorismului. Economiile și piețele pot trece peste atacuri teroriste cu impact limitat, așa cum am văzut în anii 2000, dar acest lucru s-ar schimba dacă pagubele ar fi mai generale.”

Cheltuieli militare în creștere accelerată

Guvernele vor fi nevoite să aloce mai multe resurse pentru apărare. În Australia, acest lucru se traduce deja prin investiții masive în tehnologii militare, inclusiv drone și sisteme autonome. Creșterea bugetelor de apărare va pune presiune pe finanțele publice și va redirecționa fonduri din alte sectoare.

Ministrul apărării, Richard Marles, va lansa joi cea mai recentă Strategie Națională de Apărare, evidențiind modul în care războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu au subliniat rolul tot mai mare al dronelor în război și alocând cel puțin 12 miliarde de dolari pentru sisteme mari fără echipaj precum Ghost Bat și Ghost Shark, precum și pentru drone mai ieftine.

„Extinderea flotei noastre de sisteme autonome și fără echipaj în toate domeniile nu doar că va ajuta ADF să mențină țara noastră în siguranță, dar va stimula industria suverană de apărare a Australiei, susținând locurile de muncă locale și valorificând inovația australiană”, a spus Marles.

Investiții mai mari în petrol și gaze

Dar apărarea este doar o față a ecuației securității. Aceleași conflicte expun, de asemenea, cât de vulnerabil rămâne sistemul energetic global la șocul geopolitic. Acest lucru se va traduce în creșterea cheltuielilor pentru infrastructura petrolieră și de gaze, pe măsură ce Australia caută să-și crească propriile rezerve, a spus domnul Oliver.

Criza arată cât de vulnerabil este sistemul energetic global. Ca reacție, Australia ar putea accelera investițiile în infrastructura de petrol și gaze pentru a-și reduce dependența de importuri. Această strategie vine însă cu costuri ridicate și riscuri pe termen lung.

Accelerarea tranziției energetice

Paradoxal, același conflict ar putea impulsiona și tranziția către energie verde. Criza va crește, de asemenea, cererea pentru surse regenerabile și energie nucleară, bazându-se pe logica simplă că soarele, energia eoliană și energia nucleară nu depind de o politică volatilă în Orientul Mijlociu.Sursele regenerabile și energia nucleară devin tot mai atractive, deoarece nu depind de zone geopolitic instabile.

Creșterea interesului pentru mașini electrice și energie solară este deja vizibilă în Australia.

„Acest lucru este deja evident, deoarece șoferii se grăbesc să cumpere mașini electrice, care reprezintă acum aproximativ 15% din vânzările de mașini noi din Australia”, a spus el.

Presiune pe lanțurile de aprovizionare

După lecțiile pandemiei, statele vor încerca să aducă producția mai aproape de casă. Războiul amplifică această tendință, afectând sectoare precum:

  • rafinarea petrolului
  • producția de îngrășăminte
  • industria metalurgică

Această reconfigurare va duce la costuri mai mari, dar și la o mai mare siguranță a aprovizionării.

Datorii publice mai mari și rol extins al statului

Creșterea cheltuielilor pentru apărare și energie, combinată cu măsuri de sprijin pentru populație, va duce inevitabil la deficite bugetare mai mari.

Statul va deveni un actor economic și mai important, intervenind pentru a stabiliza piețele și a proteja gospodăriile.

O lume a crizelor permanente

Poate cea mai importantă concluzie este că acest conflict confirmă o schimbare de paradigmă: economia globală intră într-o eră a crizelor frecvente și interconectate.

De la criza financiară globală până la pandemie și șocurile energetice, fiecare eveniment a contribuit la un sistem mai fragil și mai imprevizibil.

Nouă moduri în care Australia va fi remodelată

1. Prețuri mai mari și inflație

2. Risc geopolitic crescut

3. O nouă generație de teroriști

4. Creșterea cheltuielilor pentru apărare

5. Creșterea cheltuielilor pentru infrastructura de petrol și gaze

6. Accent sporit pe surse regenerabile și energie nucleară

7. Mai multă presiune asupra lanțurilor de aprovizionare onshore

8. O reamintire că acum lumea este mai predispusă la crize

9. Guvern mai mare și mai multă datorie publică

Alte articole importante
PwC: Modelul bazat pe consum își epuizează resursele. România trebuie să treacă la investiții, inovare și producție
PwC: Modelul bazat pe consum își epuizează resursele. România trebuie să treacă la investiții, inovare și producție
Modelul economic care a susținut creșterea României în ultimul deceniu, bazat în mare măsură pe consum alimentat de deficite și datorie publică, își arată tot mai clar limitele, avertizează Daniel Anghel, country managing partner al PwC România. În opinia sa, economia are nevoie de o schimbare de direcție, către investiții, productivitate și valoare adăugată ridicată. […]
Cum stabilește Uniunea Europeană amenzile uriașe aplicate giganților din tehnologie
Tehnologie
Cum stabilește Uniunea Europeană amenzile uriașe aplicate giganților din tehnologie
Amenzile de sute de milioane sau chiar miliarde de euro aplicate de Uniunea Europeană marilor companii de tehnologie atrag constant controverse și acuzații de motivație politică. Deși Bruxelles-ul susține că sancțiunile sunt calculate după criterii obiective, modul de stabilire a acestora diferă în funcție de legislația încălcată și lasă autorităților o marjă importantă de apreciere. […]
Analiză: Tranzacțiile imobiliare prin credit ipotecar câștigă teren, chiar dacă vânzările de locuințe sunt în scădere
Macroeconomie
Analiză: Tranzacțiile imobiliare prin credit ipotecar câștigă teren, chiar dacă vânzările de locuințe sunt în scădere
Ponderea tranzacțiilor rezidențiale realizate prin credit ipotecar a crescut semnificativ în ultimii ani, atât la nivel național, cât și în regiunea București-Ilfov, în contextul majorării prețurilor locuințelor și al interesului tot mai mare pentru finanțarea bancară, potrivit unei analize realizate de Ipotecare.ro pe baza datelor oficiale. În același timp, numărul locuințelor vândute a continuat să […]
Proiect de lege pentru declararea stării de criză pe piața carburanților. Măsuri propuse pentru limitarea scumpirilor la benzină și motorină
Macroeconomie
Proiect de lege pentru declararea stării de criză pe piața carburanților. Măsuri propuse pentru limitarea scumpirilor la benzină și motorină
Parlamentarii PSD Bogdan Ivan și Claudiu Catană au depus un proiect de lege care prevede posibilitatea declarării stării de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere din România, în contextul riscurilor generate de tensiunile de pe piețele energetice. Potrivit inițiatorilor, măsurile ar urma să fie aplicate temporar, pentru o perioadă de șase luni, cu […]
Analiză: Sistemul bancar românesc, printre cele mai solide din UE la capitolul lichiditate în 2025
Bănci-Asigurări-IFN
Analiză: Sistemul bancar românesc, printre cele mai solide din UE la capitolul lichiditate în 2025
Sistemul bancar din România s-a numărat, în 2025, printre cele mai solide din Uniunea Europeană în ceea ce privește lichiditatea, în contextul în care băncile de retail europene au înregistrat creșteri ale veniturilor și profitului operațional, potrivit celei mai recente analize Retail Banking Monitor, realizată de strategy&, divizia de consultanță strategică a PwC. Băncile europene […]
INS: Doar trei din zece gospodării și-au permis o săptămână de concediu în afara locuinței în 2025
Macroeconomie
INS: Doar trei din zece gospodării și-au permis o săptămână de concediu în afara locuinței în 2025
Doar 29,4% dintre gospodăriile care au declarat că veniturile le permit să facă față cheltuielilor și-au permis, în 2025, o săptămână de concediu în afara locuinței, iar numai 14,9% au avut posibilitatea de a merge la teatru sau la cinema, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privind nivelul de trai al populației. […]