Conflictul dintre Statele Unite și Iran nu mai este doar o criză regională. Potrivit economistului-șef al AMP, Shane Oliver, efectele acestui război vor remodela profund economii aflate la mii de kilometri distanță, inclusiv pe cea a Australia. Analiza sa indică nouă transformări majore care ar putea deveni permanente, într-un context global deja fragil, marcat de inflație, tensiuni geopolitice și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare.
Primul și cel mai vizibil impact este creșterea prețurilor. Conflictul afectează direct fluxurile globale de petrol, în special prin tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii, arată Daily Mail.
Economistul avertizează că acest blocaj va genera un nou șoc al ofertei, similar celui din 2022, dar potențial mai sever. Pentru Australia, asta înseamnă:
Băncile centrale ar putea fi forțate să mențină dobânzi ridicate mai mult timp, afectând creditele și consumul.
Pe lângă impactul economic, războiul amplifică instabilitatea globală. Potrivit lui Shane Oliver, lumea devine tot mai predispusă la crize majore, iar conflictul actual este doar unul dintr-o serie tot mai frecventă.
Această tendință schimbă modul în care guvernele și investitorii își planifică viitorul, punând accent pe securitate și reziliență.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii este reapariția terorismului la scară largă. Escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu ar putea alimenta radicalizarea și apariția unor noi grupări extremiste.
Deși economiile pot absorbi atacuri izolate, un val coordonat ar putea avea efecte mult mai grave asupra piețelor și stabilității sociale.
„Războiul din Iran este acum al cincilea șoc global major din ultimii 20 de ani, celelalte fiind criza financiară globală, criza datoriei din zona euro, pandemia și șocul inflației din 2022″, a spus el. „Deși au existat crize înainte de asta, dezastrul tehnologic, criza asiatică, recesiunea de la începutul anilor 1990, acum par mai frecvente și mai puțin legate de ciclurile economice tradiționale. Războiul Israel/Gaza și acum războiul din Iran riscă să stimuleze o nouă creștere a terorismului. Economiile și piețele pot trece peste atacuri teroriste cu impact limitat, așa cum am văzut în anii 2000, dar acest lucru s-ar schimba dacă pagubele ar fi mai generale.”
Guvernele vor fi nevoite să aloce mai multe resurse pentru apărare. În Australia, acest lucru se traduce deja prin investiții masive în tehnologii militare, inclusiv drone și sisteme autonome. Creșterea bugetelor de apărare va pune presiune pe finanțele publice și va redirecționa fonduri din alte sectoare.
Ministrul apărării, Richard Marles, va lansa joi cea mai recentă Strategie Națională de Apărare, evidențiind modul în care războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu au subliniat rolul tot mai mare al dronelor în război și alocând cel puțin 12 miliarde de dolari pentru sisteme mari fără echipaj precum Ghost Bat și Ghost Shark, precum și pentru drone mai ieftine.
„Extinderea flotei noastre de sisteme autonome și fără echipaj în toate domeniile nu doar că va ajuta ADF să mențină țara noastră în siguranță, dar va stimula industria suverană de apărare a Australiei, susținând locurile de muncă locale și valorificând inovația australiană”, a spus Marles.
Dar apărarea este doar o față a ecuației securității. Aceleași conflicte expun, de asemenea, cât de vulnerabil rămâne sistemul energetic global la șocul geopolitic. Acest lucru se va traduce în creșterea cheltuielilor pentru infrastructura petrolieră și de gaze, pe măsură ce Australia caută să-și crească propriile rezerve, a spus domnul Oliver.
Criza arată cât de vulnerabil este sistemul energetic global. Ca reacție, Australia ar putea accelera investițiile în infrastructura de petrol și gaze pentru a-și reduce dependența de importuri. Această strategie vine însă cu costuri ridicate și riscuri pe termen lung.
Paradoxal, același conflict ar putea impulsiona și tranziția către energie verde. Criza va crește, de asemenea, cererea pentru surse regenerabile și energie nucleară, bazându-se pe logica simplă că soarele, energia eoliană și energia nucleară nu depind de o politică volatilă în Orientul Mijlociu.Sursele regenerabile și energia nucleară devin tot mai atractive, deoarece nu depind de zone geopolitic instabile.
Creșterea interesului pentru mașini electrice și energie solară este deja vizibilă în Australia.
„Acest lucru este deja evident, deoarece șoferii se grăbesc să cumpere mașini electrice, care reprezintă acum aproximativ 15% din vânzările de mașini noi din Australia”, a spus el.
După lecțiile pandemiei, statele vor încerca să aducă producția mai aproape de casă. Războiul amplifică această tendință, afectând sectoare precum:
Această reconfigurare va duce la costuri mai mari, dar și la o mai mare siguranță a aprovizionării.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare și energie, combinată cu măsuri de sprijin pentru populație, va duce inevitabil la deficite bugetare mai mari.
Statul va deveni un actor economic și mai important, intervenind pentru a stabiliza piețele și a proteja gospodăriile.
Poate cea mai importantă concluzie este că acest conflict confirmă o schimbare de paradigmă: economia globală intră într-o eră a crizelor frecvente și interconectate.
De la criza financiară globală până la pandemie și șocurile energetice, fiecare eveniment a contribuit la un sistem mai fragil și mai imprevizibil.
1. Prețuri mai mari și inflație
2. Risc geopolitic crescut
3. O nouă generație de teroriști
4. Creșterea cheltuielilor pentru apărare
5. Creșterea cheltuielilor pentru infrastructura de petrol și gaze
6. Accent sporit pe surse regenerabile și energie nucleară
7. Mai multă presiune asupra lanțurilor de aprovizionare onshore
8. O reamintire că acum lumea este mai predispusă la crize
9. Guvern mai mare și mai multă datorie publică