Două bănci de top revizuiesc în scădere prognoza de creștere economică a României pentru 2025

ING Bank a anunțat o nouă ajustare în jos a estimărilor de creștere economică a României pentru anul 2025, reducând prognoza de la 1,2% la doar 0,8%. Această decizie vine după ce și Erste Bank a revizuit în scădere estimarea sa, de la 1,8% la 1,3%. Publicarea datelor detaliate privind PIB-ul României în primul trimestru al anului a confirmat o creștere fragilă, cu o stagnare la nivel trimestrial și un avans modest de doar 0,3% față de aceeași perioadă din 2024.

Consumul privat și investițiile, principalele motoare ale creșterii

Conform analizei ING, consumul privat a rămas principalul motor al creșterii economice, alături de investiții, însă exporturile nete au anulat aproape toate aceste câștiguri. Din punctul de vedere al ofertei, industria a reprezentat o frână majoră, în timp ce construcțiile și impozitele nete au oferit un anumit sprijin. Sectorul serviciilor și agricultura au avut o contribuție în general neutră la creșterea PIB-ului.

Această dinamică arată o economie cu un echilibru fragil, în care principalele surse de creștere sunt contrabalansate de evoluții negative în alte sectoare, ceea ce indică o vulnerabilitate la factorii externi și interni.

Criza petrolului schimbă rutina zilnică: munca de acasă, soluția propusă la nivel global

22:03

România, dependentă de mașinile second-hand din Uniunea Europeană. Riscurile cresc odată cu importurile masive

21:04

Impactul viitorului pachet de consolidare fiscală

Privind spre viitor, ING Bank avertizează că perspectivele economice sunt umbrite de viitorul pachet de consolidare fiscală pregătit de autorități. „Este probabil ca noile măsuri fiscale să afecteze consumul și investițiile private”, estimează banca, subliniind riscul ca aceste măsuri să încetinească ritmul de creștere economică și să pună presiune suplimentară pe mediul de afaceri și pe puterea de cumpărare a populației.

Consolidarea fiscală este necesară pentru echilibrarea bugetului și reducerea deficitului, însă efectele sale asupra economiei reale pot fi negative pe termen scurt și mediu, mai ales dacă nu este însoțită de politici complementare care să stimuleze creșterea.

Liberalizarea prețurilor la energie și riscurile inflaționiste

Un alt factor de incertitudine important este liberalizarea prețurilor la energia electrică, programată să înceapă în iulie 2025. ING avertizează că această liberalizare ar putea declanșa o creștere puternică a costurilor energiei, cu primele semnale indicând o majorare de două cifre a tarifelor.

Această creștere a prețurilor la energie ar putea împinge inflația spre zona de 6% în a doua jumătate a anului 2025, ceea ce ar amplifica presiunile asupra costurilor de producție și a prețurilor finale pentru consumatori. Inflația ridicată afectează negativ puterea de cumpărare și poate reduce consumul, ceea ce ar avea un impact direct asupra creșterii economice.

Prognoze și riscuri pentru anul 2025 și 2026

Având în vedere începutul slab al anului și datele economice de înaltă frecvență care indică o evoluție modestă, ING Bank și-a ajustat așteptările, estimând o creștere a PIB-ului de 0,8% pentru 2025, cu riscuri în continuare orientate în jos. Totuși, banca consideră că investițiile, în special cele legate de fondurile europene și un sezon agricol mai favorabil, pot oferi un sprijin în a doua jumătate a anului.

Pentru anul 2026, ING își menține prognoza de creștere economică la 2,2%, anticipând o revenire a economiei pe un trend mai solid, susținut de o absorbție mai eficientă a fondurilor europene și de stabilizarea condițiilor macroeconomice.

Contextul economic și politic al României

România se confruntă cu provocări majore, inclusiv un început de an economic slab și incertitudini politice, care pun presiune pe factorii de decizie pentru a asigura stabilitatea și creșterea pe termen mediu. Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și aderarea la spațiul Schengen sunt factori care pot influența pozitiv productivitatea și competitivitatea economiei românești.

În același timp, deficitul comercial și cel de cont curent rămân ridicate, iar inflația este așteptată să se situeze în jurul valorii de 5% la finalul anului 2025, cu riscuri de creștere. Aceste elemente adaugă un grad suplimentar de incertitudine și necesită o gestionare prudentă a politicilor fiscale și monetare.

Revizuirea în scădere a prognozei de creștere economică pentru România reflectă un context complex, marcat de factori interni și externi care afectează dinamica economiei. În acest cadru, măsurile de consolidare fiscală, liberalizarea prețurilor la energie și absorbția fondurilor europene vor juca un rol crucial în direcția pe care o va urma economia românească în următorii ani.