Economia României stagnează: creștere de doar 0,3% în T2 2025 și prognoză redusă pentru anul viitor

Economia României continuă să dezamăgească în 2025, cu un avans al PIB-ului de doar 0,3% în trimestrul al doilea, mult sub așteptările analiștilor. În timp ce vecinii din regiune raportează ritmuri de creștere semnificativ mai mari, Bucureștiul își vede perspectivele pentru anul viitor reduse, din cauza consolidării fiscale și a unui consum intern încă slăbit.

Economia României are parte de o creștere anuală slabă, dar un trimestru peste așteptări

Potrivit datelor analizate de Erste Group Research, PIB-ul României a avansat cu doar 0,3% în T2 2025 față de aceeași perioadă din 2024, un rezultat sub așteptările pieței, care mizau pe o creștere de 0,6%. Acest ritm anemic confirmă tendința observată în primul trimestru și arată că economia încă nu a intrat pe un trend solid de redresare.

Totuși, în termeni trimestriali, evoluția a surprins pozitiv: +1,2% față de T1 2025, de patru ori peste estimarea medie a analiștilor din sondajul Bloomberg, care indica doar +0,3%. Această diferență ridică semne de întrebare asupra dinamicii interne și relevă o discrepanță majoră între datele ajustate sezonier și cele neajustate, lucru ce complică interpretarea corectă a stării economiei.

Războiul din Iran a costat SUA 38 de miliarde de dolari. Nota de plată continuă să crească

08:30

„Beerflation” la Oktoberfest: berea costă de cinci ori mai mult decât în 1985

18:19

Context regional: România, la coada clasamentului

Comparația cu economiile din Europa Centrală și de Est nu avantajează deloc România. Polonia conduce detașat, cu un ritm anual de creștere de 3,4%, urmată de Cehia cu +2,4%. Ungaria, deși are o performanță modestă, reușește totuși un plus de 0,1% an la an, iar Slovacia înregistrează +0,4%. Chiar și Serbia, care a dezamăgit analiștii, raportează un avans de 2%, de aproape șapte ori peste cel al României.

Această diferență de performanță economică indică faptul că România are un deficit de competitivitate pe termen scurt și se confruntă cu limitări interne care îi frânează ritmul. Un factor major este încetinirea consumului intern, alimentată de măsurile de consolidare fiscală și de o încredere mai scăzută a populației în evoluția veniturilor.

„Există o discrepanță semnificativă între rata anuală ajustată sezonier și cifra neajustată, ceea ce complică interpretarea evoluției economice”, notează analiștii Erste.

Investițiile și fondurile europene – colacul de salvare

Erste subliniază că pentru 2026, motorul principal al creșterii ar putea fi investițiile finanțate din fonduri europene. Acestea ar urma să compenseze parțial slăbiciunea consumului intern, care, potrivit estimărilor, se va menține sub media istorică. Execuția bugetului public și ritmul atragerii banilor europeni vor juca un rol decisiv în capacitatea României de a-și accelera economia.

Pe termen scurt, însă, perspectivele sunt limitate. Grupul bancar menține estimarea de creștere de +1,3% pentru PIB-ul din 2025, dar avertizează că riscurile sunt înclinate spre o revizuire în jos, mai ales dacă măsurile fiscale recente vor avea un efect mai puternic decât anticipat asupra consumului și investițiilor private.

Prognoza pentru 2026, tăiată drastic

Dacă în prognoza anterioară Erste vedea o creștere economică de +3,1% în 2026, noile estimări indică doar +2,1%. Această revizuire semnificativă reflectă atât efectele prelungite ale consolidării fiscale, cât și impactul unui context global dificil, marcat de încetinirea comerțului internațional și de incertitudini geopolitice.

Analiștii avertizează că fără o accelerare clară a investițiilor și o stimulare prudentă a consumului, economia României riscă să rămână sub media de creștere a regiunii pentru o perioadă mai lungă, pierzând oportunități importante de dezvoltare.