Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen, responsabilă de portofoliul suveranității tehnologice, a lansat un avertisment privind vulnerabilitatea Europei în fața dependenței de tehnologiile dezvoltate în afara Uniunii. Oficialul european a declarat că UE traversează „un moment al independenței”, în care autonomia digitală și industrială devine o condiție esențială pentru securitate, competitivitate și stabilitate politică.
Declarațiile Hennei Virkkunen au fost făcute în cadrul unui eveniment dedicat viitorului leadershipului digital european, într-un context internațional marcat de reașezări geopolitice, presiuni comerciale și riscuri de fragmentare a lanțurilor globale de aprovizionare: „În ultimul an, toată lumea și-a dat seama cât de important este să nu depindem de o singură țară sau de o singură companie atunci când vine vorba de unele tehnologii foarte importante”, a subliniat Virkkunen. Ea a avertizat că aceste dependențe „pot fi folosite ca arme împotriva noastră”, făcând trimitere la lecțiile dure învățate în timpul pandemiei și după declanșarea războiului din Ucraina.
Intervenția oficialului european vine într-un moment sensibil al relațiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, după ce declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump privind Groenlanda au alimentat neliniști politice la Bruxelles. Chiar și așa, Virkkunen a evitat să indice explicit SUA ca fiind un risc strategic, insistând că Washingtonul rămâne un partener-cheie al Uniunii, arată Politico.
„Este foarte important pentru competitivitatea și securitatea noastră să avem și propria noastră capacitate, să nu fim dependenți”, a precizat ea, conturând o abordare care nu rupe cooperarea transatlantică, dar încearcă să reducă vulnerabilitățile structurale.
Mesajul central al Comisiei este că diversificarea furnizorilor și dezvoltarea capacităților interne reprezintă o formă de asigurare geopolitică într-o lume în care tehnologia a devenit instrument de influență și presiune politică.
Virkkunen a susținut utilizarea mai activă a achizițiilor publice pentru stimularea industriei tehnologice europene. Potrivit acesteia, instituțiile publice, guvernele locale și Comisia Europeană sunt clienți majori ai serviciilor IT și pot orienta cererea către furnizori europeni, accelerând maturizarea startup-urilor și consolidarea ecosistemului intern.
„Putem stimula foarte mult inovațiile europene atunci când cumpărăm servicii”, a explicat ea, referindu-se la ideea de „Cumpărare europeană”, promovată și de comisarul francez Stéphane Séjourné. Inițiativa urmărește direcționarea unei părți semnificative din bugetele publice către companii din UE și urmează să fie inclusă într-o viitoare Lege privind Accelerarea Industrială, aflată încă în dezbatere.
Această abordare ar putea schimba radical modul în care sunt alocate contractele publice în domenii sensibile precum cloud computing, infrastructuri digitale, inteligență artificială și securitate cibernetică.
Întrebată care este domeniul în care Europa este cea mai expusă dependenței externe, Virkkunen a indicat industria semiconductorilor drept veriga slabă a lanțului tehnologic european.
„Cipurile sunt o condiție prealabilă pentru orice alte tehnologii”, a explicat ea, subliniind că Europa nu este capabilă, în prezent, să proiecteze și să producă la scară largă cipuri avansate. Această limitare afectează competitivitatea întregului sector digital, de la inteligență artificială și cloud, până la industria auto și echipamentele industriale.
Problema semiconductorilor a devenit una strategică la nivel global, cu investiții masive în SUA și Asia și cu o competiție acerbă pentru controlul capacităților de producție. În acest context, UE încearcă să recupereze decalajul prin programe de finanțare și parteneriate industriale, însă procesul este lent și costisitor.
Virkkunen coordonează un pachet de inițiative legislative care vizează consolidarea suveranității tehnologice a Uniunii, așteptat să fie prezentat în această primăvară. Printre priorități se numără reglementarea și stimularea investițiilor în cloud european, dezvoltarea capacităților în inteligență artificială și sprijinirea producției de microcipuri.
Oficialii europeni admit că miza nu este doar economică, ci și una de securitate și reziliență democratică. Controlul infrastructurilor digitale și al tehnologiilor critice influențează capacitatea statelor de a-și proteja datele, instituțiile și procesele decizionale.