Europa pierde teren în cursa globală a tehnologiei. Cota de piață a continentului joacă încă un rol marginal

În timp ce SUA și China investesc masiv în tehnologie și inovație, Europa rămâne un spectator marginal într-o revoluție digitală care definește viitorul economic global. Lipsa marilor companii tech, reglementările stricte și apetitul redus pentru risc împiedică dezvoltarea unei industrii digitale competitive.

Europa, colos economic cu prezență digitală fragilă

Deși reprezintă 21% din economia mondială și are un nivel educațional comparabil cu cel din SUA, Europa se confruntă cu o lipsă acută de giganți tehnologici autohtoni. În prezent, doar patru dintre cele mai mari 50 de companii tech din lume sunt europene. Comparativ, Apple are o capitalizare bursieră mai mare decât întreaga piață germană, subliniind dezechilibrul dintre potențialul economic și realitatea digitală a continentului. În lipsa unor companii care să inoveze la scară globală, Europa se îndreaptă spre stagnare economică, iar diferențele de productivitate față de Statele Unite cresc de la an la an.

Un sistem rigid care descurajează inovația

Motivul principal pentru care Europa nu reușește să creeze un ecosistem tehnologic vibrant ține de combinația între o cultură antreprenorială precaută și o birocrație sufocantă. Legislația muncii complică angajarea și concedierea personalului, iar reglementările la nivel național îngreunează extinderea startup-urilor dintr-o țară în alta. De asemenea, sistemele de finanțare pun accentul pe garanții fizice, iar fondurile de pensii evită riscurile, ceea ce reduce semnificativ accesul la capital de risc pentru companiile aflate în fază de dezvoltare.

Editorii din toată lumea se grăbesc să contracareze amenințarea „Google Zero”, pe măsură ce AI schimbă motoarele de căutare

22:03

România continuă sprijinul militar pentru Ucraina cu al 23-lea pachet

21:15

Un exemplu elocvent este cel al lui Thomas Odenwald, un antreprenor german cu experiență în Silicon Valley, care a încercat să lanseze un startup de inteligență artificială în Heidelberg. După doar două luni, a renunțat, invocând lipsa de competențe, absența stimulentelor financiare pentru angajați și ritmul lent de lucru. scrie WSJ.

Emigrarea startup-urilor europene și dominația americană

Mulți dintre antreprenorii europeni care au idei promițătoare aleg să plece în Statele Unite, unde găsesc o piață integrată, investitori cu apetit pentru risc și o legislație mai flexibilă. Companii precum DeepMind sau Mistral AI au ales să colaboreze sau să se vândă unor giganți americani precum Google sau Microsoft, în loc să se dezvolte independent în Europa. La rândul său, startup-ul Jina AI a decis să-și mute operațiunile din Berlin în Silicon Valley, invocând dificultăți în angajarea și concedierea personalului, dar și lentoarea în adoptarea tehnologiei AI la nivel local.

Potrivit unui raport al MIT, Europa a generat doar 14 companii cu o capitalizare de peste 10 miliarde de dolari în ultimele cinci decenii, comparativ cu 241 în SUA. Această lipsă de companii disruptive limitează progresul economic, deoarece industriile tradiționale nu mai pot susține singure creșterea productivității.

Reglementările, piedici în calea inovației și expansiunii

Un alt obstacol major este dat de reglementările complicate la nivelul Uniunii Europene. Legea AI, adoptată în 2024, impune standarde stricte care afectează capacitatea startup-urilor de a se dezvolta rapid. Companiile americane, în schimb, își pot testa produsele la scară mare și apoi le adaptează pentru piața europeană, în timp ce firmele europene trebuie să respecte aceste cerințe încă din fazele incipiente.

Meta și Apple au amânat lansarea noilor produse AI în Europa din cauza reglementărilor, în timp ce startup-uri de succes precum Bird (Olanda) și-au anunțat mutarea operațiunilor principale în SUA și Dubai. Potrivit Amazon, firmele europene cheltuie până la 40% din bugetul IT pentru a se conforma reglementărilor.