Explozia prețurilor la aur și argint zguduie piața bijuteriilor din România. Comercianții vorbesc despre vânzări în scădere și riscuri de concurență neloială

Creșterea accelerată a cotațiilor aurului și argintului pe piețele internaționale începe să producă efecte vizibile în România, unde industria bijuteriilor resimte presiuni din mai multe direcții: costuri tot mai mari ale materiei prime, scăderea volumului vânzărilor și apariția unor distorsiuni de piață generate de lacune legislative.

Evoluția argintului a fost și mai spectaculoasă

Operatorii din industria bijuteriilor avertizează că volatilitatea extremă a metalelor prețioase obligă producătorii și comercianții să își regândească strategiile, în timp ce fenomenul tranzacțiilor cu „aur vechi” ar putea alimenta concurența neloială și pierderile la bugetul de stat. Potrivit președintelui Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii (CPCB), Mihai Trif, evoluția prețurilor la raft în primele luni din 2026 este o consecință directă a dinamicii fără precedent a piețelor internaționale de metale prețioase.

„Evoluția prețurilor de vânzare la raft în primele luni ale anului 2026 este o consecință directă și inevitabilă a dinamicii fără precedent a piețelor internaționale de metale prețioase. Pentru a înțelege contextul actual, trebuie să privim cifrele care dictează astăzi costurile de producție. Doar în luna ianuarie 2026, am asistat la o creștere a prețului aurului de peste 17%”, a declarat Mihai Trif, conform Agerpres.

Guvernul a limitat exporturile de carburanți. Acciză redusă pentru transportatori

14:59

Regulile europene pentru criptomonede pun presiune pe România. ASF avertizează că lipsa specialiștilor poate întârzia aplicarea MiCA

13:01

Creșterile nu sunt însă un fenomen izolat, ci continuarea unei tendințe spectaculoase înregistrate în 2025, când aurul s-a apreciat cu peste 64%, consolidându-și statutul de activ de refugiu în perioadele de incertitudine economică globală. Evoluția argintului a fost și mai spectaculoasă, cu o creștere de aproape 148% într-un singur an. În aceste condiții, producătorii și comercianții din România au fost nevoiți să își ajusteze prețurile, deoarece bijuteriile au la bază o materie primă tranzacționată la bursă, iar costul final al produselor este strâns legat de aceste cotații.

Prețuri mai mari, vânzări mai mici și produse mai ușoare

Deși creșterea cotațiilor internaționale este semnificativă, nu toate majorările s-au reflectat imediat sau integral în prețul final al bijuteriilor. Mulți comercianți au preferat să reducă din marjele proprii de profit pentru a păstra produsele accesibile și pentru a menține fidelitatea clienților.

„În multe cazuri, pentru a menține accesibilitatea produselor și fidelitatea clienților, comercianții au ales să absoarbă o parte din aceste costuri prin ajustarea propriilor marje de adaos comercial”, a explicat Mihai Trif.

Impactul creșterii cotațiilor este însă diferit în funcție de tipul bijuteriei. Produsele cu o cantitate mare de metal, precum verighetele, lanțurile simple sau brățările masive, resimt cel mai rapid scumpirile, deoarece materia primă reprezintă peste 80% din valoarea finală a produsului. În aceste cazuri, între 70% și 90% din fluctuațiile bursiere se regăsesc direct în prețul final.

În schimb, bijuteriile cu design complex sau gramaj redus sunt mai puțin afectate, deoarece costul manoperei și al tehnologiei de producție reprezintă o parte importantă din prețul total. În aceste situații, transferul creșterii cotațiilor în prețul final este estimat la aproximativ 40-60%.

O altă tendință vizibilă este diversificarea aliajelor

Creșterea costurilor materiei prime, combinată cu majorările de taxe și impozite din ultimul an, a început să afecteze și volumul vânzărilor. Sectorul bijuteriilor, fiind unul de nișă, reacționează rapid la perioadele de incertitudine economică sau geopolitică.

Potrivit reprezentanților industriei, clienții care revin în magazine după câțiva ani sunt adesea surprinși de diferențele mari de preț față de perioada anterioară.

Pentru a face față noilor condiții, producătorii români adoptă strategii de adaptare. Una dintre ele este optimizarea designului, prin realizarea unor bijuterii cu gramaj mai mic, dar cu volum vizual similar, folosind tehnologii moderne de producție. Această abordare permite menținerea standardelor de puritate, precum aurul de 14K sau 18K, fără ca prețul final să devină prohibitiv.

O altă tendință vizibilă este diversificarea aliajelor. În ultimii ani, atât comercianții, cât și clienții manifestă un interes tot mai mare pentru aurul de 9K, considerat o alternativă mai accesibilă. Reprezentanții industriei subliniază că această opțiune nu reprezintă o scădere a standardelor, ci o extindere a ofertei pentru diferite categorii de consumatori.

„Aurul vechi”, resursă pentru industrie, dar și sursă de probleme

În paralel cu aceste transformări, sectorul bijuteriilor se confruntă cu o altă provocare majoră: creșterea tranzacțiilor cu „aur vechi”, fenomen care are atât efecte pozitive, cât și riscuri semnificative pentru piață.

Pe de o parte, achizițiile de bijuterii de la populație reprezintă o sursă importantă de materie primă pentru producători. Obiectele cumpărate sunt topite și rafinate, reintrând ulterior în circuitul industrial sub formă de metal pur.

Pe de altă parte, acest mecanism poate fi exploatat pentru introducerea aurului provenit din piața neagră în circuitul comercial legal.

„Din păcate, spun asta deopotrivă pentru operatorii onești, pentru consumatori și pentru autorități: acest al doilea mijloc de aprovizionare prezintă breșe legislative care permit introducerea aurului din piața neagră în circuitul comercial”, a avertizat Mihai Trif.

Unul dintre mecanismele care afectează competitivitatea industriei este dezechilibrul fiscal. Magazinele de bijuterii și casele de amanet pot achiziționa bijuterii de la persoane fizice, iar aceste tranzacții pot fi uneori folosite drept acoperire contabilă pentru produse noi provenite din trafic ilicit.

De asemenea, există diferențe importante în modul de aplicare a TVA-ului. Producătorii care vând bijuterii noi plătesc TVA la întreaga valoare a produsului, în timp ce operatorii care folosesc regimul „second hand” achită taxa doar pentru marja de profit. Această diferență creează un avantaj competitiv semnificativ pentru anumite categorii de comercianți.

O altă practică problematică este așa-numitul „schimb de aur”, care în unele cazuri maschează operațiuni de vânzare-cumpărare între comercianți, menite să evite plata TVA-ului integral.

Industria semnalează și apariția unor „vânzători profesioniști” care realizează tranzacții comerciale frecvente sub pretextul vânzării de bunuri personale. Lipsa unui registru centralizat al acestor operațiuni face dificilă monitorizarea fenomenului.

2026, un an decisiv pentru industria bijuteriilor

Perspectivele pentru piața bijuteriilor din România rămân strâns legate de evoluția imprevizibilă a cotațiilor internaționale ale metalelor prețioase.

Dacă trendul ascendent al aurului și argintului va continua în ritmul din 2025, operatorii din sector se așteaptă la prelungirea perioadei dificile, caracterizate prin costuri ridicate și vânzări mai reduse.

În schimb, o eventuală stabilizare a prețurilor, chiar și la niveluri ridicate, ar putea permite pieței să se adapteze treptat noilor realități economice.

Reprezentanții industriei atrag atenția că viitorul sectorului nu depinde doar de evoluțiile externe, ci și de modul în care autoritățile vor reuși să elimine distorsiunile din piață și să combată practicile ilegale. În lipsa unor măsuri eficiente de control, riscul de evaziune fiscală ar putea crește, mai ales într-un domeniu considerat tradițional vulnerabil la astfel de activități.

„La nivelurile actuale de impozitare și în condițiile actuale de volatilitate, industria nu mai poate suporta dezechilibrele create prin eludarea sistemului”, a subliniat Mihai Trif. Potrivit acestuia, un control riguros și un cadru legislativ clar sunt esențiale pentru menținerea unui mediu de afaceri echitabil, în care competiția să se bazeze pe calitatea produselor și serviciilor, nu pe exploatarea unor lacune legislative.