FMI: Datoria publică a UE ar putea deveni „explozivă” dacă nu se iau măsuri

Fondul Monetar Internațional transmite unul dintre cele mai dure avertismente fiscale adresate Uniunii Europene din ultimii ani: modelul prin care guvernele europene au gestionat crizele succesive „din aproape în aproape” începe să își atingă limitele, iar fără reforme majore datoria publică a blocului comunitar riscă să intre pe o traiectorie „explozivă”.

Într-un document prezentat miniștrilor de finanțe ai UE la reuniunea informală de la Nicosia, FMI avertizează că, în lipsa unor măsuri structurale și fiscale consistente, datoria publică medie a statelor europene ar putea ajunge la 130% din PIB până în 2040 — aproape dublu față de nivelurile actuale, scrie Politico.

FMI: Europa intră într-o nouă eră a presiunilor bugetare

Pentru FMI, problema nu mai este una conjuncturală, ci structurală și pe termen lung. Europa intră într-o perioadă în care cheltuielile publice cresc simultan pe mai multe fronturi: apărare, tranziție energetică, infrastructură critică, costuri climatice, pensii și sănătate, într-un context complicat de îmbătrânirea populației și de încetinirea creșterii economice.

Analiză ESET: Peste 25.000 de aptitudini AI au fost considerate suspecte, iar mii conțineau malware

18:57

Viața după Orban: companiile apropiate fostei puteri se pregătesc pentru noua eră politică din Ungaria

17:45

„Dacă nu se iau măsuri, datoria publică va urma o traiectorie nesustenabilă”, avertizează Fondul.

Instituția critică indirect modul în care multe state europene au administrat până acum presiunile fiscale — prin amânarea reformelor dificile și intervenții punctuale în momente de criză.

„Abordarea de tip «muddling-through» (a se descurca cum se poate) pe care multe țări au adoptat-o până acum își atinge limitele, iar un răspuns mai strategic pare esențial pentru a face față presiunilor crescânde asupra cheltuielilor”, arată documentul FMI.

Bruxelles-ul începe să accepte ideea unei datorii europene comune

În spatele avertismentului FMI se conturează și o schimbare de paradigmă economică în interiorul Uniunii Europene. După ani în care disciplina fiscală și austeritatea au dominat discursul economic european, Bruxelles-ul începe să discute tot mai deschis despre nevoia unor mecanisme comune de finanțare pentru investițiile considerate strategice.

FMI sugerează explicit că domenii precum apărarea, energia și inovarea ar trebui tratate drept „bunuri publice europene”, finanțate inclusiv prin împrumuturi comune la nivelul UE.

Tema rămâne însă una dintre cele mai sensibile din interiorul blocului comunitar. State precum France, Italy, Spain sau Greece susțin extinderea datoriei comune europene pentru a finanța noile priorități strategice ale Uniunii, în timp ce Germany continuă să se opună mutualizării extinse a datoriei europene. Totuși, oficialii europeni admit deja că împrumuturile comune devin din ce în ce mai greu de evitat într-o lume marcată de competiție geopolitică și costuri strategice tot mai ridicate.

Dombrovskis: „Ne confruntăm cu nevoi de cheltuieli noi și permanente”

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a recunoscut după reuniunea miniștrilor de finanțe că Uniunea Europeană intră într-o nouă etapă fiscală, în care presiunile asupra bugetelor publice nu mai sunt temporare.

„Ne confruntăm cu nevoi de cheltuieli noi și permanente”, a declarat Dombrovskis.

„În același timp, spațiul fiscal disponibil este deja limitat, nivelurile datoriei sunt ridicate, iar îmbătrânirea populației agravează provocarea”, a adăugat oficialul european.

Pentru Bruxelles, problema devine una profund politică: cum poate Europa să finanțeze simultan apărarea, tranziția energetică și competitivitatea economică fără să intre într-o nouă criză a datoriei.

„Nu este vorba de o problemă abstractă. Este o provocare politică foarte concretă și urgentă cu care ne confruntăm aici. Pe scurt, soluția constă în creștere economică mai mare și cheltuieli mai eficiente”, a afirmat Dombrovskis.

El a explicat că împrumuturile comune există deja în practică, fiind utilizate pentru finanțarea proiectelor europene de apărare și pentru sprijinul acordat Ucrainei.

FMI cere reforme structurale și o economie europeană mai competitivă

În documentul prezentat miniștrilor de finanțe, FMI recomandă un pachet amplu de reforme pentru limitarea presiunilor fiscale viitoare.

Instituția cere stimularea participării pe piața muncii, creșterea gradului de ocupare, reforme ale sistemelor de pensii și chiar majorarea vârstei de pensionare. În paralel, Fondul insistă asupra accelerării integrării piețelor energetice europene, dezvoltării investițiilor reziliente la schimbările climatice și transformării economiilor populației în investiții productive pentru economie.

Și European Court of Auditors a transmis miniștrilor europeni că „a nu face nimic nu mai este o opțiune”, cerând măsuri mai ferme de consolidare fiscală.

Costul noii lumi geopolitice începe să se vadă în finanțele Europei

În esență, avertismentul FMI reflectă transformarea profundă prin care trece modelul economic european după 2022.

Europa începe să descopere că securitatea strategică, autonomia energetică și reindustrializarea continentului vin cu costuri fiscale uriașe, într-un moment în care perioada dobânzilor foarte mici și a globalizării ieftine pare să se apropie de final.

Pentru prima dată după mulți ani, instituțiile europene discută deschis despre faptul că Uniunea Europeană ar putea fi obligată să accepte simultan datorii mai mari, reforme sociale dificile și o redefinire a modului în care sunt finanțate politicile comune ale blocului comunitar.