Analiză: Sistemul bancar românesc, printre cele mai solide din UE la capitolul lichiditate în 2025

Sistemul bancar din România s-a numărat, în 2025, printre cele mai solide din Uniunea Europeană în ceea ce privește lichiditatea, în contextul în care băncile de retail europene au înregistrat creșteri ale veniturilor și profitului operațional, potrivit celei mai recente analize Retail Banking Monitor, realizată de strategy&, divizia de consultanță strategică a PwC.

Băncile europene și-au majorat veniturile și profiturile

Potrivit analizei PwC, băncile de retail din Europa au încheiat anul 2025 cu venituri în creștere cu 3% și un profit operațional mai mare cu 6%.

Veniturile nete din dobânzi au rămas principalul motor al profitabilității, acestea crescând cu 27,3% pentru fiecare client în perioada 2021-2026, în timp ce costurile au avansat cu 6,2%.

BNR riscă un record european de stagnare a politicii monetare. Inflația a depășit ținta în 12 din ultimii 21 de ani

15:18

Un proiect de lege ar putea aduce noi costuri și obligații birocratice pentru firmele din România

13:58

Sebastian Mocanu, partener și lider pentru serviciile financiare în cadrul PwC România, apreciază că instituțiile de credit care vor utiliza veniturile actuale pentru a-și diversifica sursele de câștig, a accelera digitalizarea și a integra inteligența artificială vor avea un avantaj competitiv în următorii ani.

Analiza arată că Franța și Marea Britanie au continuat să beneficieze de creșterea veniturilor din dobânzi, în timp ce țările nordice, Belgia și Polonia și-au orientat modelul de afaceri către venituri generate din comisioane și taxe.

România, peste media europeană la solvabilitate și lichiditate

Potrivit raportului, activele brute ale sistemului bancar românesc au ajuns la 996,1 miliarde de lei la finalul anului 2025, în creștere cu 8,8%, iar profitul net s-a ridicat la 15,4 miliarde de lei, conform datelor din Raportul anual al Băncii Naționale a României.

Rentabilitatea capitalului a fost de 17,6%, iar rata fondurilor proprii a atins 25,8%, peste media europeană de 20,4%.

În același timp, indicatorii de lichiditate ai băncilor românești s-au situat printre cei mai buni din Uniunea Europeană, iar raportul costuri-venituri a fost de 48,9%, sub media de 51% înregistrată pe principalele piețe europene.

Creditele neperformante și expunerea pe titluri de stat rămân puncte sensibile

Consultanții PwC atrag însă atenția că persistă și vulnerabilități.

Rata creditelor neperformante a urcat la 2,7%, peste media europeană de 1,8%, deteriorarea fiind determinată în principal de portofoliul de credite acordate companiilor.

Totodată, raportul dintre credite și depozite este de numai 66,2%, comparativ cu media europeană de 104,8%, ceea ce indică un potențial important de extindere a creditării.

În același timp, titlurile de stat reprezintă 27,9% din activele sistemului bancar, ceea ce reflectă o legătură tot mai puternică între sectorul bancar și finanțele publice.

Inteligența artificială, oportunitate și nouă sursă de risc

Analiza estimează că băncile care vor integra eficient inteligența artificială în activitatea curentă ar putea îmbunătăți raportul costuri-venituri cu peste 15 puncte procentuale.

Automatizarea completă a proceselor, precum acordarea unui credit ipotecar, ar putea reduce timpul de procesare de la câteva săptămâni la doar câteva zile.

Strategia propusă de strategy& pentru orizontul anului 2030 se bazează pe cinci direcții principale: diversificarea veniturilor din comisioane și taxe, extinderea vânzărilor digitale, utilizarea AI pentru creșterea productivității, pregătirea pentru utilizarea agenților AI și adoptarea modelelor de business „asset-light”, bazate pe tehnologie și parteneriate.

BNR avertizează asupra riscurilor cibernetice

Pe fondul digitalizării accelerate, Banca Națională a României avertizează că utilizarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale complică profilul de risc al instituțiilor de credit.

Potrivit raportului anual al BNR, un incident cibernetic nu mai reprezintă doar o problemă operațională, ci poate genera retrageri rapide de depozite și poate afecta lichiditatea băncilor, motiv pentru care autoritatea recomandă consolidarea supravegherii sistemului bancar în perioada următoare.