Analiză UBB: Evoluția ROBOR este în linie cu politica BNR și inflația. Economiștii nu identifică anomalii semnificative

Evoluția indicelui ROBOR este în concordanță cu politica monetară a Băncii Naționale a României și cu dinamica inflației, fără a evidenția abateri semnificative sau evoluții atipice, potrivit unei analize realizate de specialiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Analiza UBB vine în contextul investigației desfășurate de Consiliul Concurenței privind presupusa coordonare a cotațiilor ROBOR de către mai multe bănci din România.

ROBOR reflectă costul lichidității din economie

Economiștii explică faptul că ROBOR nu reprezintă o singură dobândă, ci un ansamblu de rate interbancare pentru diferite scadențe, de la o zi până la 12 luni. Cel mai utilizat reper este ROBOR la trei luni, care a stat ani la rând la baza calculării dobânzilor variabile pentru creditele ipotecare.

Planul Draghi, la doi ani distanță: Europa vorbește despre competitivitate, dar vechile interese naționale încetinesc reformele

13:58

Tarifele la energie ar putea crește cu până la 10% în perioada următoare. Hidroelectrica a anunțat deja o majorare

12:17

Potrivit autorilor analizei, indicele trebuie privit ca un indicator al costului lichidității și al condițiilor din piața monetară, iar eventualele suspiciuni privind manipularea sa trebuie analizate pe baze tehnice și juridice, fără interpretări simplificate sau politizarea subiectului.

Datele sunt în acord cu politica monetară și inflația

Specialiștii UBB au analizat evoluția ROBOR în perioada trimestrul IV 2018 – trimestrul IV 2025, interval care se suprapune în mare măsură perioadei investigate de Consiliul Concurenței.

Rezultatele arată că valorile medii ale ROBOR s-au situat în interiorul coridorului de politică monetară stabilit de BNR, fără deviații neobișnuite. Media ratelor ROBOR și ROBID din perioada analizată a fost de 4,22%, foarte apropiată de media ratei de politică monetară, de 4,26%.

Analiza evidențiază și o relație strânsă între nivelul dobânzilor și inflație, atât în România, cât și în celelalte state din regiune. Economiile cu inflație mai ridicată au înregistrat, în general, și dobânzi mai mari, pe fondul efectelor provocate de pandemie, criza energetică, problemele din lanțurile de aprovizionare și tensiunile geopolitice.

Mecanismul ROBOR limitează posibilitatea manipulării

Economiștii susțin că ROBOR este dificil de influențat deoarece este calculat pe baza cotațiilor transmise de zece bănci reprezentative, după eliminarea valorilor extreme, ceea ce reduce impactul unei singure instituții asupra rezultatului final.

În plus, BNR impune un ecart maxim între ROBID și ROBOR, astfel încât o eventuală majorare artificială a ROBOR ar presupune și creșterea dobânzilor plătite pentru depozitele interbancare, ceea ce ar genera costuri suplimentare pentru bănci. De asemenea, calculul indicelui este realizat automat de un agent internațional independent.

Diferențe importante față de scandalul LIBOR

Autorii analizei compară situația ROBOR cu scandalul LIBOR din 2012, când mai multe bănci internaționale au manipulat deliberat indicele de referință utilizat pe piețele financiare globale.

Potrivit specialiștilor, există diferențe esențiale între cele două mecanisme. ROBOR se bazează pe cotații ferme, asociate posibilității reale de tranzacționare, spre deosebire de LIBOR, care era construit în principal pe estimări declarative ale băncilor.

Totodată, până în prezent, Consiliul Concurenței nu a făcut publice dovezi concrete privind o eventuală manipulare a ROBOR, precum înregistrări, mesaje sau alte probe directe. În opinia economiștilor UBB, orice concluzie privind ancheta trebuie fundamentată exclusiv pe criterii economice, financiare și juridice.