Giganții tech cer interzicerea oricărei reglementări la nivel de stat privind inteligența artificială în SUA – o bătălie între inovație, control și interese corporatiste

Marile companii din sectorul tehnologic – Amazon, Google, Microsoft și Meta – au declanșat o campanie intensă de lobby în Congresul SUA, solicitând interzicerea, timp de un deceniu, a oricărei reglementări la nivel de stat privind inteligența artificială (AI). Propunerea a fost deja inclusă în versiunea bugetului prezidențial a Camerei Reprezentanților – faimosul „one big, beautiful” al lui Donald Trump – și provoacă tensiuni majore în industrie, dar și în interiorul Partidului Republican, transmite Financial Times.

La intersecția dintre inovație, geopolitică și interese economice colosale, dezbaterea privind reglementarea AI în SUA se anunță una dintre cele mai aprinse bătălii legislative ale deceniului. Întrebarea esențială rămâne: poate fi protejată inovația fără a sacrifica responsabilitatea? Sau ne îndreptăm spre o nouă eră de „capitalism al algoritmilor”, în care legislația este dictată de cei care o pot plăti?

Potrivit surselor Financial Times, lobbyștii acestor companii presează Senatul să adopte o clauză care să le interzică statelor americane să își elaboreze propriile legi privind modelele AI. Argumentul central ar fi, precizează sursa citată, nevoia de coerență legislativă la nivel federal, pentru a nu frâna inovația și pentru a asigura supremația tehnologică a SUA în fața Chinei.

România, printre campioanele scumpirilor la carburanți în Uniunea Europeană

19:48

Creditele pentru locuințe devin mai accesibile în Europa, iar Bucureștiul urcă spectaculos în clasament

14:33

Chip Pickering, fost congresman republican și CEO al asociației comerciale INCOMPAS – care reprezintă interesele unor giganți tech, dar și ale unor firme mai mici din domeniul datelor, energiei și infrastructurii – susține că inițiativa este „politica potrivită la momentul potrivit pentru leadershipul american”.

INCOMPAS a creat, în 2024, AI Competition Center (AICC), un grup de lobby care include deja Amazon Web Services și Meta. De remarcat, AICC a fost lansat chiar în momentul în care UE adopta reguli stricte prin AI Act, accentuând contrastul dintre abordările europene și americane în domeniul reglementării AI.

Foto: Shutterstock

Inovație sau acaparare a puterii?

Criticii spun însă că moratoriul propus ar fi o formă de „captură legislativă”, menită să protejeze pozițiile dominante ale marilor platforme în cursa pentru inteligența artificială generală (AGI), adică acele modele capabile să depășească performanțele umane în majoritatea domeniilor.

„Inovația responsabilă nu ar trebui să se teamă de legi care interzic practicile iresponsabile”, afirmă Asad Ramzanali, director de politici AI la Vanderbilt Policy Accelerator. La rândul său, Max Tegmark, profesor la MIT și fondator al Future of Life Institute, cataloghează propunerea drept „o acaparare de putere a unor tehnoligarhi, care încearcă să concentreze și mai multă avere și influență”.

Diviziune și în interiorul Partidului Republican

Paradoxal, inițiativa a divizat chiar Partidul Republican. Deși unii senatori susțin ideea unui cadru național unitar, care să prevină un „mozaic” de reguli locale ce ar frâna progresul tehnologic, alții avertizează asupra pericolelor unei dereglări complete.

Senatorul Thom Tillis a afirmat că „nicio țară nu poate rămâne lider global în inovație dacă are 50 de cadre legislative diferite”. În schimb, Josh Hawley – autorul volumului „The Tyranny of Big Tech” – și Marsha Blackburn, cunoscută pentru susținerea reglementărilor în industria muzicală împotriva AI, se opun ferm moratoriului.

Inclusiv controversata congresmenă Marjorie Taylor Greene s-a poziționat împotriva clauzei: „Nu știm ce va putea face AI în următorii 10 ani. Să-i oferim cale liberă și să legăm mâinile statelor e periculos”.

Implicații politice și economice majore

Pentru a include prevederea în legislația bugetară, republicanii încearcă să demonstreze că aceasta are impact fiscal – o cerință esențială în procedura de budget reconciliation, care permite adoptarea legii fără voturi democrate. Una dintre propuneri, susținută de senatorul Ted Cruz, prevede condiționarea accesului statelor la fonduri federale pentru extinderea internetului în mediul rural, în funcție de respectarea moratoriului.

Până în prezent, Congresul SUA nu a adoptat nicio reglementare semnificativă privind testarea modelelor AI sau pentru protecția datelor, iar divergențele între viziunea laissez-faire americană și modelul european de reglementare devin din ce în ce mai vizibile.

Chiar și în rândul liderilor din industrie există tensiuni. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a avertizat recent în Senat că impunerea unor criterii stricte de transparență și siguranță – înainte de lansarea modelelor – ar fi „dezastruoasă” pentru competitivitatea SUA. Pe de altă parte, Dario Amodei, cofondator al Anthropic, atrage atenția că autoreglementarea ar putea duce la „consecințe sociale catastrofale”.