Cine sunt favoriții pentru a-i succeda Christinei Lagarde la conducerea BCE

Pablo Hernández de Cos și Klaas Knot sunt principalii candidați la președinția Băncii Centrale Europene (BCE), după ce Christine Lagarde și-a anunțat intenția de a părăsi funcția în februarie anul viitor. Cei doi au experiență îndelungată în băncile centrale, dar și viziuni diferite asupra politicii monetare, conturate inclusiv în perioada în care Mario Draghi conducea instituția.

Cursa pentru conducerea BCE a intrat într-o etapă decisivă, însă rezultatul nu va depinde doar de reputația profesională a candidaților. Negocierile dintre liderii Uniunii Europene vor ține cont și de echilibrul dintre statele membre, de alte funcții care urmează să devină vacante în conducerea băncii și de prioritățile economice ale zonei euro. Un sondaj Bloomberg realizat în rândul economiștilor îl plasează ușor în față pe spaniolul Pablo Hernández de Cos, ales de 12 respondenți, față de nouă care l-au indicat pe olandezul Klaas Knot. Rezultatul reflectă preferințele experților consultați, nu reprezintă însă o prognoză a deciziei politice. Numirea ar putea fi negociată împreună cu ocuparea celor două posturi din consiliul executiv al BCE care vor deveni vacante în ianuarie și mai 2027, arată Politico.

Pablo Hernández de Cos, economistul discret cu experiență în criza zonei euro

De Cos are un doctorat în economie obținut la Universitatea din Madrid și și-a început cariera la Banca Spaniei în 1997. În 2004 s-a mutat la Frankfurt, unde a lucrat ca economist și consilier al consiliului executiv al BCE, înainte de a reveni la banca centrală spaniolă.

Eurostat: România a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri la electricitate și gaze din UE în primul semestru

11:25

Fitch schimbă perspectiva ratingului Franței în „negativă”, pe fondul creșterii datoriei și al blocajului politic

09:26

A devenit guvernator al Băncii Spaniei în 2018 și a ocupat această funcție până în 2024. În timpul mandatului său, a contribuit la refacerea reputației instituției, afectată de erori comise înainte și în timpul crizei financiare.

Experiența sa a fost recunoscută și la nivel internațional. De Cos a fost numit pentru două mandate la conducerea Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară, organism care stabilește standarde globale de reglementare bancară. În prezent, conduce Banca Reglementelor Internaționale, instituție cunoscută drept „banca băncilor centrale”.

În privința politicii monetare, spaniolul este considerat un „porumbel”, adică un susținător al unei abordări mai prudente privind majorarea dobânzilor și al unei atenții sporite acordate creșterii economice și ocupării forței de muncă. Totuși, atunci când inflația a accelerat puternic în 2022, el a sprijinit înăsprirea politicii monetare a BCE.

De Cos a criticat și amânarea reformelor structurale, în special în domeniul pensiilor. În perioada în care conducea Banca Spaniei, a publicat critici ferme la adresa guvernului condus de Pedro Sánchez pentru întârzierea unor măsuri considerate necesare.

Experiența din criza datoriilor, un avantaj pentru spaniol

Un argument important în favoarea lui De Cos este experiența acumulată în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro. În contextul presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice ale Franței, această experiență ar putea conta în negocierile dintre guverne.

Galo Nuño, profesor de economie la Universitatea IE și fost membru supleant al consiliului de conducere al BCE, consideră că experiența spaniolului reprezintă un avantaj major. De Cos a fost, de asemenea, influențat profesional de Mario Draghi, al cărui rol în politica economică europeană continuă să cântărească în dezbaterile privind viitorul instituției.

Există însă și obstacole politice. Franța urmărește să obțină postul de economist-șef al BCE, care va deveni vacant în mai 2027. Unele guverne ar putea considera nepotrivit ca atât președinția instituției, cât și funcția de economist-șef să revină unor candidați din state puternic îndatorate.

În plus, inflația care se menține peste ținta BCE ar putea determina o parte dintre lideri să prefere un candidat cu o reputație mai fermă în susținerea majorării dobânzilor.

Klaas Knot, de la „șoimul” critic al lui Draghi la un profil pragmatic

Olandezul Klaas Knot are, la rândul său, o carieră solidă. Doctor în economie al Universității din Groningen, a lucrat la banca centrală a Olandei și la Fondul Monetar Internațional, apoi a ocupat funcții de conducere în Ministerul Finanțelor olandez. A condus De Nederlandsche Bank între 2011 și 2025 și a fost președintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară, organism internațional care monitorizează riscurile la adresa sistemului financiar.

În timpul mandatului lui Draghi la BCE, Knot s-a remarcat prin opoziția față de măsurile de stimulare economică. În septembrie 2019, a calificat drept „disproporționat” un pachet de măsuri adoptat de instituție.

Relația sa cu conducerea BCE a devenit însă mai apropiată în perioada Christinei Lagarde. Knot a susținut atât programul de achiziții de active lansat în timpul pandemiei, PEPP, cât și Mecanismul de Protecție a Transmisiunii, instrument care permite BCE să intervină pe piețele obligațiunilor pentru a limita creșterile nejustificate ale costurilor de finanțare ale unui stat membru.

Deși a susținut rapid majorarea dobânzilor în timpul exploziei inflației, Knot a ajuns să fie descris drept un „șoim pragmatic”, capabil să coopereze cu restul conducerii instituției.

Argumentele și vulnerabilitățile candidatului olandez

Susținătorii lui Knot consideră că un președinte cu o reputație fermă în combaterea inflației ar putea menține încrederea consumatorilor și investitorilor în angajamentul BCE față de stabilitatea prețurilor, inclusiv în perioade de turbulențe financiare.

Experiența sa la conducerea Consiliului pentru Stabilitate Financiară ar putea cântări suplimentar. Holger Schmieding, economist-șef al Berenberg, consideră că abilitatea viitorului lider al BCE de a gestiona eventuale turbulențe financiare va avea un rol important în alegere.

Knot se confruntă însă cu propriile dificultăți politice. Germania ar putea ezita să-l susțină, întrucât numirea sa ar reduce argumentele Berlinului pentru obținerea ulterioară a președinției BCE. În plus, unii oficiali nu au uitat criticile publice pe care olandezul i le-a adresat lui Draghi, considerate de anumite persoane din conducerea instituției drept o dovadă de lipsă de loialitate.

Decizia este așteptată până la sfârșitul anului

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că decizia privind succesorul lui Lagarde ar urma să fie luată până la sfârșitul anului. Miniștrii din zona euro se vor reuni la mijlocul lunii decembrie, într-un cadru care ar putea influența negocierile.

Deocamdată, ambii candidați au atuuri importante: De Cos aduce experiență în gestionarea crizelor și o reputație de economist echilibrat, în timp ce Knot are un profil mai ferm în privința inflației și experiență în supravegherea riscurilor financiare internaționale.

Alegerea va depinde, în cele din urmă, de combinația de competență economică, temperament politic și compromisuri între state pe care liderii europeni o vor considera potrivită pentru următorul mandat al BCE.