Guvernul a adoptat o nouă ordonanță de urgență care modifică OUG nr. 70/2022, actul normativ ce reglementează prevenirea neregulilor și a dublei finanțări în gestionarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Noile măsuri introduc mecanisme suplimentare de control și un regim de sancțiuni mai strict, într-un context în care autoritățile urmăresc consolidarea disciplinei financiare și protejarea fondurilor externe alocate României.
Actul normativ adoptat vineri are ca obiectiv principal întărirea cadrului de prevenire, identificare și sancționare a abaterilor apărute în derularea proiectelor finanțate din PNRR, în acord cu obligațiile asumate de România față de Comisia Europeană. Modificările vizează atât beneficiarii publici, cât și pe cei privați, acolo unde legislația anterioară lăsa loc de interpretări sau lacune de control.
Una dintre cele mai importante noutăți aduse de ordonanță este introducerea unor sancțiuni financiare clar definite, aplicabile în funcție de gravitatea abaterilor constatate. Noua reglementare permite aplicarea unor reduceri procentuale și corecții financiare proporționale, menite să descurajeze neregulile și utilizarea necorespunzătoare a fondurilor PNRR.
În mod specific, sunt stabilite cuantumuri clare pentru corecțiile aplicabile contractelor de furnizare de produse, prestare de servicii sau execuție de lucrări finanțate din PNRR, încheiate de beneficiari privați care nu au obligația de a respecta legislația privind achizițiile publice. În aceste situații, corecțiile financiare se aplică direct din sumele solicitate la plată sau deja plătite beneficiarilor.
Valoarea sancțiunilor este cuprinsă între 5.000 și 15.000 de lei, în funcție de gravitatea faptei constatate. Sumele astfel stabilite vor fi recuperate din conturile bugetare aferente fondurilor europene, mecanism care urmărește limitarea impactului asupra bugetului de stat și responsabilizarea directă a beneficiarilor.
Prin stabilirea unor praguri financiare explicite, autoritățile încearcă să elimine zonele gri din procesul de control și să ofere structurilor de verificare instrumente mai eficiente pentru sancționarea rapidă a abaterilor.
Pe lângă sancțiunile financiare, ordonanța introduce obligații suplimentare de raportare pentru structurile de control implicate în gestionarea fondurilor PNRR. Astfel, orice suspiciune de fraudă, conflict de interese sau neregulă cu potențial penal trebuie raportată imediat către instituțiile competente.
Concret, structurile de control au obligația de a sesiza Direcția Națională Anticorupție prin intermediul Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO), în funcție de natura și gravitatea cazului. Neregulile grave vor fi raportate și către Comisia Europeană, prin platforma AFIS-IMS, sistem utilizat la nivelul Uniunii pentru monitorizarea fraudelor și a neregulilor în utilizarea fondurilor europene.
Aceste obligații urmăresc creșterea transparenței și asigurarea unui flux rapid de informații între autoritățile naționale și cele europene, reducând riscul ca suspiciunile de fraudă să fie tratate cu întârziere sau incomplete.
După intrarea în vigoare a ordonanței, autoritățile responsabile de managementul fondurilor PNRR au la dispoziție un termen de 10 zile lucrătoare pentru modificarea procedurilor interne, astfel încât acestea să fie aliniate noilor reguli. Ajustarea rapidă a procedurilor este esențială pentru aplicarea unitară a sancțiunilor și a mecanismelor de control.
În ceea ce privește dosarele de constatare aflate deja în curs, actul normativ prevede că acestea vor fi soluționate conform legislației în vigoare la data inițierii lor. Această prevedere are rolul de a evita aplicarea retroactivă a noilor sancțiuni și de a asigura stabilitate juridică în derularea procedurilor aflate în desfășurare.
Prin aceste măsuri, cadrul legal devine mai previzibil atât pentru autorități, cât și pentru beneficiarii fondurilor, reducând riscul unor interpretări divergente sau al unor blocaje administrative.