În timp ce milioane de iranieni se luptau cu inflația galopantă, deprecierea monedei și lipsurile de zi cu zi, în culisele puterii s-ar fi consolidat un adevărat imperiu financiar. După moartea liderului suprem al Iranului, ucis în weekend în atacuri aeriene atribuite Israelului, atenția se îndreaptă nu doar spre viitorul regimului, ci și spre uriașa avere estimată la peste 100 de miliarde de dolari.
Dimensiunea patrimoniului atribuit lui Khamenei și familiei sale ridică întrebări sensibile: cine controlează aceste active? Cum sunt administrate? Și ce se va întâmpla cu ele dacă actualul sistem politic de la Teheran se prăbușește?
În ultimii ani, economia Iranului a fost puternic afectată de sancțiuni internaționale și de tensiuni geopolitice. Pentru mulți cetățeni, realitatea cotidiană a însemnat dificultăți în asigurarea alimentelor de bază, acces incert la apă sau electricitate și un nivel ridicat al îndatorării.
În acest context, mai multe evaluări publice realizate de-a lungul timpului au sugerat că averea asociată liderului suprem ar fi atins valori cuprinse între 100 și 200 de miliarde de dolari. Estimările includ active deținute direct sau indirect prin fundații, companii și structuri aflate sub autoritatea sa, arată YNet Global.
Fonduri legate de rețeaua economică a liderului ar fi fost plasate, potrivit relatărilor din presă, în conturi bancare din state precum Venezuela, Emiratele Arabe Unite, Siria, Franța, Marea Britanie sau în diverse țări africane. Alte informații indică investiții în aur, diamante, telecomunicații, petrol și fonduri de capital de risc.
O parte semnificativă a averii este asociată cu Setad, cunoscut oficial drept Setad, un conglomerat economic creat inițial pentru administrarea proprietăților abandonate după Revoluția Islamică.
De-a lungul anilor, Setad s-a transformat într-o vastă structură economică, activă în domenii precum infrastructura, energia, sănătatea, educația și imobiliarele. Criticii au susținut că organizația ar fi preluat proprietăți aparținând minorităților sau iranienilor plecați din țară, integrându-le ulterior în portofoliul său.
Investigații internaționale, inclusiv una publicată de Reuters în 2013, au analizat amploarea deținerilor și complexitatea rețelei economice construite în jurul acestei entități.
În aparițiile sale publice, Khamenei a cultivat imaginea unui lider modest, evocând copilăria într-o locuință de aproximativ 60 de metri pătrați și un stil de viață simplu. Susținătorii săi au prezentat această imagine drept dovadă de sobrietate și disciplină religioasă.
Pe de altă parte, criticii au invocat acuzații potrivit cărora familia ar fi acumulat bunuri de lux, inclusiv avioane private, elicoptere, iahturi, apartamente exclusiviste și vehicule de top. O parte dintre fonduri ar fi fost transferate în ultimul deceniu în afara Iranului, prin intermediari și companii-paravan înființate de apropiați ai regimului.
Au existat, de asemenea, relatări despre presupuse transferuri de capital către bănci din Elveția sau Liechtenstein, precum și acuzații neverificate privind spălare de bani. Aceste informații nu au fost confirmate independent.
Moartea liderului suprem aduce în prim-plan două necunoscute majore. Prima vizează succesiunea politică și religioasă. A doua, mai puțin discutată oficial, privește controlul asupra vastului imperiu financiar.
În absența unor date publice clare privind structura juridică a activelor, nu este evident dacă acestea pot fi considerate proprietate personală, bunuri ale fundațiilor religioase sau active de stat. Această ambiguitate complică orice scenariu privind împărțirea moștenirii.
Dacă regimul actual ar suferi o transformare radicală sau s-ar prăbuși, activele ar putea deveni obiectul unor dispute juridice interne și internaționale. În joc s-ar afla nu doar interesele familiei, ci și cele ale structurilor de putere care au beneficiat de pe urma sistemului.
Născut în 1939, Khamenei a fost al doilea dintre opt copii ai unui cleric de rang înalt. A început studiile religioase la vârsta de patru ani și, în tinerețe, s-a apropiat de cercul ayatollahului Ruhollah Khomeini, liderul Revoluției Islamice din 1979.
După moartea acestuia, în 1989, Khamenei a fost numit lider suprem, funcție pe care a deținut-o mai bine de trei decenii. Mandatul său a fost marcat de confruntări cu mișcările reformiste, proteste de amploare și consolidarea autorității instituțiilor de securitate.