Într-un gest fără precedent pentru ultimele patru administrații americane, Donald Trump a devenit liderul care a îndrăznit și a fost capabil de ceea ce ceilalți au evitat. Bombardamentul, descris ca o „operațiune de precizie”, a vizat distrugerea completă a programului nuclear iranian. Dar, în spatele acestei demonstrații de forță se ascunde un pariu uriaș: Teheranul nu va riposta, echilibrul regional nu va fi compromis și istoria îl va reține pe Trump ca pe liderul care a îndrăznit ceea ce ceilalți au evitat.
La ora 2:30 dimineața, ora Iranului, duminică, președintele Donald Trump a declanșat o operațiune militară fără precedent: bombardiere americane B-2 au lovit cu cele mai puternice bombe convenționale centrul de îmbogățire a uraniului de la Fordo – un obiectiv protejat și inaccesibil chiar și pentru Israel. Lovitura vine după două decenii în care SUA au încercat să oprească avansul nuclear iranian prin sancțiuni, atacuri cibernetice și negocieri diplomatice.
Spre deosebire de predecesorii săi – Obama, Bush, Clinton și Biden – care au evitat un conflict direct, Trump mizează pe efectul distructiv al atacului pentru a pune capăt, o dată pentru totdeauna, ambițiilor nucleare ale Teheranului. Casa Albă susține că operațiunea este limitată și are ca unic scop neutralizarea infrastructurii nucleare, fără intenția de a declara război. Totuși, diplomații europeni sunt sceptici: „Iranul nu a fabricat încă o bombă, spre deosebire de bin Laden, care omorâse mii de americani”, a declarat un oficial UE.
Cu peste 40.000 de trupe americane staționate în regiune și cu rachetele iraniene deja în alertă, riscurile sunt colosale. Iranul amenință cu represalii, iar istoria arată că represaliile Teheranului nu vin doar prin forțe armate convenționale, ci și prin atacuri cibernetice, luări de ostatici și terorism transnațional.
Trump pariază că Iranul este prea slăbit – fără Hamas, fără Hezbollah, cu Siria în colaps și fără sprijinul Rusiei sau Chinei – pentru a riposta eficient. Dar Teheranul ar putea opta pentru un drum cunoscut: cel al programului nuclear clandestin, similar modelului nord-coreean. Dacă Iranul decide să iasă din Tratatul de Neproliferare Nucleară și să ducă programul în subteran, atacul american ar putea avea efectul invers: accelerarea cursei pentru armament nuclear.
La scurt timp după operațiune, Trump a transmis un mesaj amenințător de la Casa Albă, alături de vicepreședintele JD Vance și secretarii Rubio și Hegseth: „Iranul trebuie să aleagă între pace și distrugere”. În mod ironic, aceste declarații vin după ce administrația sa susținea că Israelul a acționat unilateral în loviturile din zilele anterioare. Acum, SUA se implică direct, iar Trump nu mai maschează faptul că dorește o alianță militară completă cu Tel Aviv.
Pe rețelele sociale, președintele a sugerat chiar că ar putea ordona eliminarea liderului suprem iranian, Ayatollahul Khamenei. Declarația, urmată de atacul asupra Fordo – simbolul rezistenței nucleare iraniene – are un puternic mesaj geopolitic: SUA nu mai negociază, ci acționează.