Prima pagină » Internetul „clasic” intră în istorie: Bruxelles-ul accelerează trecerea la fibra optică

Internetul „clasic” intră în istorie: Bruxelles-ul accelerează trecerea la fibra optică

Internetul „clasic” intră în istorie: Bruxelles-ul accelerează trecerea la fibra optică

Uniunea Europeană pregătește una dintre cele mai ample transformări tehnologice din ultimele decenii. Până în anul 2035, infrastructura de internet bazată pe cabluri de cupru și conexiuni DSL va fi eliminată complet, iar toate statele membre vor fi obligate să finalizeze tranziția către rețele moderne de fibră optică. Măsura vizează uniformizarea nivelului de conectivitate digitală în Europa și susținerea noilor servicii care necesită viteze mari și stabilitate ridicată.

Decizia a fost anunțată la nivel european ca parte a strategiei de digitalizare accelerată, iar calendarul a fost ajustat pentru a oferi mai mult timp țărilor cu infrastructură deficitară. Oficialii europeni subliniază că vechile rețele nu mai pot susține cerințele economiei digitale, ale educației online, ale telemuncii și ale industriei conectate.

De ce rețelele de cupru nu mai fac față cerințelor actuale

Rețelele clasice de cupru au fost coloana vertebrală a internetului european timp de zeci de ani, însă limitele tehnice au devenit evidente. Acestea consumă mai multă energie, sunt sensibile la interferențe și nu pot livra constant vitezele necesare pentru aplicații moderne precum streamingul 4K, serviciile cloud, inteligența artificială sau automatizarea industrială.

Comisara europeană pentru digitalizare, Henna Virkkunen, a explicat că termenul-limită pentru oprirea completă a cuprului a fost extins cu cinci ani față de planurile inițiale, tocmai pentru a permite statelor mai puțin dezvoltate din punct de vedere al infrastructurii să recupereze decalajele. Chiar și așa, presiunea asupra guvernelor și operatorilor de telecomunicații rămâne ridicată.

În multe regiuni rurale și periferice, modernizarea rețelelor presupune investiții consistente, lucrări de infrastructură și coordonare între autorități locale și companii private. Cu toate acestea, oficialii europeni consideră că menținerea tehnologiilor vechi ar bloca competitivitatea economică a continentului.

Cum va fi gestionată oprirea treptată a conexiunilor DSL

Pentru a evita situațiile în care utilizatorii ar putea rămâne brusc fără acces la internet, Uniunea Europeană a stabilit reguli clare privind tranziția. Cu doi ani înainte de oprirea efectivă a unei rețele DSL, operatorii nu vor mai avea voie să încheie contracte noi pe această tehnologie. Cu un an înainte, toți clienții existenți vor primi notificări oficiale, astfel încât să aibă timp să își planifice migrarea către fibră optică.

Această abordare etapizată are rolul de a proteja consumatorii și de a menține continuitatea serviciilor. În paralel, statele membre vor trebui să monitorizeze gradul de acoperire și să se asigure că există alternative reale pentru populație, inclusiv în zonele izolate.

Germania, primul exemplu de calendar concret pentru închiderea rețelelor vechi

Germania a anunțat deja un plan detaliat de tranziție. Autoritatea de reglementare Bundesnetzagentur a precizat că închiderea rețelelor de cupru va începe doar după ce minimum 80% dintre gospodării vor avea acces la fibră optică. În plus, oprirea va fi permisă doar dacă există concurență reală între operatori și dacă infrastructura este deschisă și altor furnizori, nu doar marilor giganți din telecom.

Această condiționare urmărește prevenirea monopolurilor și menținerea unor prețuri competitive pentru consumatori. Rețelele dezvoltate de companii mari, precum Deutsche Telekom, vor trebui să permită accesul și altor operatori, pentru a evita blocarea pieței.

Modelul german ar putea deveni un reper pentru alte state membre, mai ales în ceea ce privește echilibrul dintre investiții, concurență și protecția utilizatorilor finali.

Ce înseamnă schimbarea pentru cetățeni și gospodării

Pentru populația europeană, mesajul este unul direct: internetul viitorului va funcționa exclusiv pe fibră optică. Conexiunile vor fi mai rapide, mai stabile și mai sigure, iar serviciile digitale vor deveni tot mai dependente de aceste performanțe.

Tehnologiile vechi vor deveni treptat inutilizabile, iar cei care nu vor face tranziția riscă să rămână fără acces la internet. Acest scenariu este relevant mai ales pentru persoanele în vârstă, comunitățile rurale și gospodăriile care folosesc încă echipamente depășite.

Operatorii vor avea obligația să informeze clienții din timp și să ofere soluții de migrare, însă responsabilitatea finală pentru adaptare va aparține utilizatorilor. În multe cazuri, trecerea la fibră poate presupune costuri inițiale, schimbarea echipamentelor și intervenții tehnice la domiciliu.

Strategiile naționale și obiectivul final al digitalizării europene

Potrivit unei analize citate de agenția ANSA, fiecare stat membru va trebui să prezinte până în anul 2029 o strategie națională clară pentru eliminarea rețelelor de cupru. Aceste planuri vor include calendare, surse de finanțare, măsuri de sprijin pentru zonele vulnerabile și mecanisme de control.

Operatorii care nu respectă termenele stabilite ar putea fi sancționați, iar Comisia Europeană va monitoriza implementarea la nivel continental. Obiectivul final rămâne oprirea completă a rețelelor clasice în 2035 și construirea unei Europe conectate integral prin infrastructuri de mare viteză, capabile să susțină economia digitală, serviciile publice online și noile tehnologii emergente.

Alte articole importante
Bursa de Valori București a închis pe plus. Doar un indice a terminat ședința în teritoriu negativ
Bursa de Valori București a închis pe plus. Doar un indice a terminat ședința în teritoriu negativ
Ședința de tranzacționare de miercuri de la Bursa de Valori București s-a încheiat într-o notă pozitivă, majoritatea indicilor bursieri consemnând creșteri. Valoarea totală a schimburilor realizate pe piață a fost de 126,3 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 24 de milioane de euro. BET a trecut din nou de 31.000 de puncte Principalul indice al […]
Veniturile gospodăriilor din România au crescut în 2025, dar cheltuielile rămân la nivel ridicat, arată datele INS
Analize
Veniturile gospodăriilor din România au crescut în 2025, dar cheltuielile rămân la nivel ridicat, arată datele INS
Veniturile totale medii ale unei gospodării din România au ajuns în anul 2025 la 9.399 de lei pe lună, în creștere cu 13,6% față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Evoluția indică o dinamică pozitivă a veniturilor populației, însă această creștere este însoțită de un nivel ridicat al cheltuielilor, care […]
România primește vestea pe care nu voia să o audă: Comisia Europeană spune că nu suntem pregătiți pentru euro
Macroeconomie
România primește vestea pe care nu voia să o audă: Comisia Europeană spune că nu suntem pregătiți pentru euro
Într-un moment în care scena politică de la București este marcată de tensiuni și dispute privind direcția economică a țării, Comisia Europeană a publicat o evaluare care aduce România cu picioarele pe pământ în ceea ce privește adoptarea monedei euro. Potrivit Raportului de convergență pentru 2026, țara noastră nu îndeplinește condițiile necesare pentru a face […]
Fermă clandestină de criptomonede descoperită de ANAF într-o clădire abandonată din Satu Mare
Companii
Fermă clandestină de criptomonede descoperită de ANAF într-o clădire abandonată din Satu Mare
ANAF a descoperit o activitate neautorizată de minare de criptomonede desfășurată într-o locație din Satu Mare, unde sute de echipamente funcționau continuu pentru generarea de active digitale. Activitatea, complet nedeclarată fiscal și contabil, a fost identificată de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală în urma unor analize de risc și verificări operative. Potrivit datelor din control, […]
România urcă în clasamentul european al investițiilor străine: locul 11 la proiecte ISD în 2025
Macroeconomie
România urcă în clasamentul european al investițiilor străine: locul 11 la proiecte ISD în 2025
România a înregistrat în 2025 o revenire vizibilă a investițiilor străine directe (ISD), atât ca volum de capital, cât și ca număr de proiecte anunțate. Potrivit raportului EY Attractiveness Survey România 2026, fluxurile de investiții străine directe au ajuns la 8,1 miliarde de euro, în timp ce numărul proiectelor a crescut cu 16% față de […]
Sectorul bancar românesc rămâne pe profit record: 15,5 miliarde lei în 2025, dar intermedierea financiară continuă să fie sub media UE
Bănci-Asigurări-IFN
Sectorul bancar românesc rămâne pe profit record: 15,5 miliarde lei în 2025, dar intermedierea financiară continuă să fie sub media UE
Instituțiile de credit din România au încheiat anul 2025 cu un profit net agregat de aproximativ 15,5 miliarde de lei, potrivit Raportului anual al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Evoluția confirmă un sector bancar stabil, care a reușit să-și mențină profitabilitatea ridicată chiar și într-un mediu economic caracterizat de incertitudini și ajustări fiscale. Rezultatul […]