Comisia Europeană vrea să simplifice radical achizițiile publice și să favorizeze investițiile strategice în Europa

Comisia Europeană propune o reformă amplă a regulilor privind achizițiile publice, cu obiectivul de a reduce birocrația, de a face procedurile mai flexibile și de a orienta mai eficient banii publici către investiții, infrastructură și servicii esențiale. Executivul comunitar a adoptat miercuri propunerea pentru un nou regulament care ar urma să înlocuiască și să unifice actualul cadru legislativ european.

Miza este una importantă pentru economia Uniunii Europene, în condițiile în care achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul blocului comunitar și influențează direct domenii precum transporturile, energia, infrastructura, educația și sănătatea.

Un nou cadru pentru achizițiile publice din UE

Potrivit Comisiei Europene, actualele norme sunt prea fragmentate și generează o povară administrativă semnificativă atât pentru autoritățile publice, cât și pentru companiile care participă la licitații.

BNR riscă un record european de stagnare a politicii monetare. Inflația a depășit ținta în 12 din ultimii 21 de ani

15:18

Un proiect de lege ar putea aduce noi costuri și obligații birocratice pentru firmele din România

13:58

Reforma propusă urmărește să aducă într-un singur regulament, direct aplicabil în statele membre, cele trei directive europene existente în domeniul achizițiilor publice. În același timp, ar urma să fie integrate și prevederile referitoare la achizițiile publice care sunt în prezent dispersate în diverse acte legislative sectoriale.

Prin această abordare, Bruxelles-ul urmărește să creeze un sistem mai coerent și mai previzibil. Numărul procedurilor ar urma să fie redus de la cinci la trei, ceea ce, în viziunea Comisiei, ar diminua complexitatea și diferențele apărute între statele membre ca urmare a modului diferit în care legislația europeană a fost transpusă în dreptul național.

Bruxelles-ul estimează economii de 650 de milioane de euro anual

Unul dintre principalele argumente pentru reformă este reducerea costurilor administrative. Comisia Europeană estimează că noul sistem ar putea genera economii de aproximativ 650 de milioane de euro în fiecare an.

Din această sumă, circa 80 de milioane de euro ar reprezenta reducerea sarcinii administrative pentru autoritățile care organizează procedurile de achiziții, în timp ce companiile participante ar beneficia de economii estimate la 570 de milioane de euro.

Simplificarea este gândită nu doar pentru administrațiile publice, ci și pentru mediul privat. Companiile ar trebui să poată participa mai ușor la licitații în alte state membre, fără să fie obligate să furnizeze în mod repetat aceleași documente și informații.

Vicepreședintele executiv al Comisiei pentru prosperitate și strategie industrială, Stephane Sejourne, a subliniat că banii publici europeni ar trebui să contribuie, pe cât posibil, la crearea de locuri de muncă, investiții și oportunități economice în Europa.

Mai multă flexibilitate pentru autoritățile contractante

Noua legislație ar urma să ofere autorităților publice o marjă mai mare de manevră în procesul de achiziție. Printre schimbările propuse se numără posibilitatea de a negocia cu ofertanții în timpul procedurilor.

Comisia consideră că această flexibilitate poate îmbunătăți dialogul dintre autorități și piață și poate duce la identificarea unor soluții mai potrivite pentru nevoile concrete ale instituțiilor publice.

Procedurile ar deveni, astfel, într-o anumită măsură, mai apropiate de modul în care se desfășoară achizițiile în sectorul privat. Autoritățile ar putea înțelege mai bine oferta disponibilă pe piață înainte de a lua o decizie finală, în loc să se limiteze la un mecanism rigid de selecție.

Reforma introduce, de asemenea, o procedură dedicată inovării. Aceasta ar permite autorităților să dezvolte și să achiziționeze soluții tehnologice sau servicii inovatoare care nu există încă pe piață.

Digitalizarea ar trebui să reducă birocrația

Un element central al reformei îl reprezintă crearea unei piețe europene integrate pentru achizițiile publice digitale. Aceasta ar presupune interconectarea și interoperabilitatea platformelor electronice utilizate de statele membre.

În practică, Comisia urmărește ca o companie să poată participa mai simplu la proceduri de achiziții din diferite țări europene folosind una dintre platformele conectate la sistemul comun.

Un principiu important va fi cel al „doar o singură dată”. Companiile nu ar mai trebui să transmită în mod repetat aceleași informații sau documente către diferite autorități. De asemenea, anumite verificări, precum cele referitoare la criteriile de excludere, ar putea fi realizate automat.

Bruxelles-ul estimează că digitalizarea va facilita accesul firmelor la noi oportunități de afaceri și va încuraja participarea mai multor companii la licitații. Pentru autorități, un număr mai mare de oferte poate însemna o concurență mai puternică și, implicit, posibilitatea de a obține condiții mai bune.

Prețul nu va mai fi singurul criteriu important

Una dintre cele mai relevante modificări propuse vizează modul în care sunt evaluate ofertele. Comisia vrea ca metoda standard de atribuire să fie bazată pe cel mai bun raport între preț și calitate.

În cadrul acestei abordări, criteriile de calitate ar trebui să reprezinte cel puțin 30% din evaluare. Pentru contractele care folosesc intensiv forța de muncă, ponderea minimă propusă este de 50%.

Există însă și un mecanism de tip „conformare sau explicare”. Autoritățile contractante se pot abate de la această regulă, dar vor trebui să explice în ce mod asigură calitatea prin alte mecanisme, de exemplu prin stabilirea unor cerințe minime obligatorii.

Noua filosofie urmărește ca administrațiile să țină cont sistematic nu doar de costul unei achiziții, ci și de efectele și beneficiile sale pe termen mai lung.

Criteriile de mediu, securitate și reziliență intră mai puternic în calcul

În evaluarea ofertelor ar urma să poată fi luate în considerare o gamă mai largă de criterii. Printre acestea se numără aspectele de mediu și sociale, capacitatea de inovare, securitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare.

Comisia introduce în același timp și conceptul de „preferință europeană”, prin care achizițiile publice ar putea contribui mai direct la consolidarea bazei industriale a Uniunii.

Autoritățile contractante vor păstra libertatea de a decide ce criterii de calitate folosesc și ce pondere acordă fiecăruia, în funcție de obiectul contractului. Bruxelles-ul intenționează însă să pună la dispoziție instrumente practice care să le ajute să aplice aceste principii.

UE pregătește și un mecanism de protejare a intereselor europene

Propunerea Comisiei conține și un cadru european preferențial pentru achizițiile publice, conceput să fie aplicat transversal și în conformitate cu obligațiile internaționale ale Uniunii.

Regulamentul ar clarifica ce companii și ce produse intră sub incidența angajamentelor internaționale asumate de UE și ar facilita verificarea acestora.

În situațiile în care o țară din afara Uniunii nu oferă operatorilor europeni un acces echitabil la propria piață, Bruxelles-ul ar putea restricționa accesul companiilor sau produselor respective la anumite proceduri de achiziții europene. Astfel de măsuri ar putea fi luate și atunci când sunt necesare pentru reducerea unor dependențe strategice sau pentru protejarea securității economice a Uniunii.

Reforma trebuie să treacă prin Parlament și Consiliu

Propunerea Comisiei Europene nu intră însă imediat în vigoare. Textul va fi analizat și negociat de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene înainte de a putea fi adoptat definitiv.

Dacă reforma va fi aprobată, efectele sale ar putea fi semnificative pentru modul în care statele membre cheltuiesc fondurile publice. Bruxelles-ul urmărește, în esență, să transforme achizițiile publice dintr-un sistem perceput adesea drept greoi și birocratic într-un instrument strategic pentru competitivitate, inovare și securitate economică.