Banca Centrală Europeană (BCE) este așteptată să majoreze joi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, în condițiile în care conflictul din Orientul Mijlociu a declanșat un nou puseu al prețurilor la energie și a amplificat riscurile inflaționiste în zona euro. Ar fi a doua majorare de dobândă decisă de BCE în acest an, într-un moment în care economia europeană dă însă semne de rezistență, transmite Reuters.
Noua deteriorare a situației geopolitice a avut efecte rapide asupra piețelor energetice. Prețul petrolului Brent a depășit miercuri pragul de 100 de dolari pe baril, după ce Statele Unite și Iranul au atacat obiective militare, navale și energetice.
Pentru zona euro, care depinde într-o măsură importantă de importurile de combustibili, creșterea cotațiilor petroliere reprezintă o amenințare directă la adresa eforturilor de temperare a inflației. Costurile mai mari cu energia se pot transmite rapid către transporturi, producție, servicii și, în cele din urmă, către prețurile plătite de consumatori.
În acest context, analiștii estimează că BCE va ridica dobânda de referință de la 2,25% la 2,50%. Mai important decât decizia propriu-zisă va fi însă mesajul transmis de banca centrală cu privire la următoarele luni.
Investitorii se așteaptă ca președinta BCE, Christine Lagarde, și ceilalți membri ai Consiliului guvernatorilor să adopte un ton ferm în privința inflației. Banca centrală ar putea transmite că este pregătită să continue înăsprirea politicii monetare dacă presiunile asupra prețurilor nu se reduc.
Economista Alessia Berardi, de la Amundi Investment Institute, consideră că o majorare în septembrie este aproape sigură, în condițiile în care inflația rămâne ridicată. Potrivit acesteia, presiunile asupra prețurilor ar putea persista în următoarele luni, înainte de a începe să se tempereze abia în a doua jumătate a anului viitor.
O poziție similară este anticipată și de Martin Wolburg, economist-șef la Generali Investments. Acesta estimează că Lagarde va păstra o atitudine restrictivă și va lăsa deschisă posibilitatea unei noi majorări a dobânzilor.
Decizia de a continua majorarea dobânzilor este susținută și de datele economice recente. Economia celor 21 de state care folosesc moneda euro s-a dovedit mai rezistentă decât anticipau analiștii, în ciuda unui context dificil.
Zona euro a fost afectată în ultimele luni de costurile ridicate ale energiei, de presiunea concurențială venită din China și de efectele secetei asupra unor sectoare economice. Cu toate acestea, activitatea economică nu a încetinit atât de puternic pe cât se estima anterior.
Un alt indicator urmărit de BCE este evoluția creditării. Împrumuturile bancare au crescut în luna iulie, ceea ce sugerează că înăsprirea politicii monetare decisă în iunie nu a produs până acum o frânare suficient de puternică a activității economice.
Pentru banca centrală, această reziliență reprezintă un argument în favoarea unei politici monetare mai restrictive. Dacă economia continuă să reziste, BCE are mai multă libertate să combată inflația fără să riște imediat o recesiune severă.
Piețele financiare iau în calcul posibilitatea ca BCE să mai majoreze dobânda încă o dată până la sfârșitul acestui an. De asemenea, investitorii nu exclud una sau chiar două majorări suplimentare în 2027.
Economiștii sunt însă mai prudenți. O parte dintre aceștia consideră că majorarea de joi ar putea fi ultima etapă de înăsprire monetară pentru moment, mai ales dacă presiunile inflaționiste nu se amplifică suplimentar.
Un argument important îl reprezintă deja înăsprirea condițiilor de finanțare. Randamentele obligațiunilor pe termen lung au ajuns la niveluri care nu au mai fost întâlnite înaintea crizei financiare globale. Evoluția reflectă atât temerile privind inflația, cât și preocupările legate de creșterea rapidă a datoriilor guvernamentale.
În aceste condiții, chiar și fără noi majorări ale dobânzii de politică monetară, companiile, gospodăriile și statele europene se confruntă deja cu costuri mai mari de finanțare.
Reuniunea de politică monetară de la Berlin ar urma să aducă și noi estimări economice ale BCE. Instituția este așteptată să își îmbunătățească prognozele privind creșterea economică pentru acest an și, posibil, pentru 2027.
Revizuirea ar reflecta tocmai capacitatea economiei zonei euro de a rezista în fața presiunilor externe. Totuși, perspectiva inflației ar putea deveni mai puțin favorabilă.
Inflația a depășit în prezent 3%, iar BCE ar putea amâna momentul în care estimează că aceasta va reveni la obiectivul oficial de 2%. În luna iunie, banca centrală anticipa că ținta ar putea fi atinsă în vara lui 2027.
Creșterea prețului petrolului și riscul unor noi perturbări pe piețele energetice ar putea modifica însă această traiectorie. Pentru BCE, problema este cu atât mai complicată cu cât energia poate alimenta simultan inflația și poate afecta puterea de cumpărare a populației.
Noul șoc energetic pune banca centrală într-o situație delicată. Pe de o parte, majorarea dobânzilor poate contribui la temperarea cererii și la limitarea efectelor de propagare ale inflației. Pe de altă parte, dobânzile mai ridicate pot apăsa asupra investițiilor și consumului într-o economie care încă încearcă să își consolideze creșterea.
De aceea, mesajul BCE va fi urmărit cu atenție de piețele financiare. Investitorii vor încerca să afle dacă banca centrală consideră actualul puseu inflaționist un fenomen temporar sau dacă se teme de o perioadă mai lungă de presiuni asupra prețurilor.
Dincolo de dobânzi și inflație, conferința de presă susținută de Christine Lagarde după reuniunea BCE ar putea aduce întrebări despre viitorul mandatului său. Mandatul actual al președintei BCE este programat să se încheie la 31 octombrie 2027.
În presa internațională au apărut informații potrivit cărora Lagarde ar putea fi luată în calcul pentru conducerea Forumului Economic Mondial. În același timp, șefa BCE a vorbit în luna iulie despre intenția de a sprijini, într-o anumită măsură, valorile europene în contextul campaniei pentru alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.
Pentru moment, însă, principala preocupare a BCE rămâne stabilitatea prețurilor. Cu petrolul revenit peste pragul de 100 de dolari și cu inflația peste nivelul dorit, banca centrală se pregătește să transmită un mesaj clar: lupta împotriva creșterii prețurilor nu s-a încheiat, iar o nouă perioadă de înăsprire monetară nu poate fi exclusă.