Investițiile germane în SUA aproape s-au înjumătățit în primul an al noului mandat al lui Trump, arată un raport

Companiile germane și-au redus semnificativ investițiile directe în Statele Unite în primul an al celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, pe fondul instabilității politicii comerciale și al volatilității economice. Un raport al Institutului Economic German (IW) arată că fluxurile de capital au înregistrat o contracție de aproape jumătate față de anul anterior, semnalând o schimbare de atitudine a investitorilor europeni față de piața americană.

Datele centralizate de banca centrală a Germaniei indică faptul că, în intervalul februarie–noiembrie 2025, investițiile germane în SUA au totalizat aproximativ 10,2 miliarde de euro, arată Reuters. În aceeași perioadă din 2024, suma se apropia de 19 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu o scădere de aproximativ 45%. Analiza arată că declinul este vizibil inclusiv în raport cu media ultimului deceniu, când investițiile pentru aceeași perioadă se situau în jurul valorii de 13,4 miliarde de euro. Specialiștii institutului subliniază că fluctuațiile sunt normale în cazul investițiilor directe, însă magnitudinea scăderii din 2025 depășește variațiile obișnuite și reflectă o schimbare structurală de percepție privind riscurile.

Politica tarifară și volatilitatea dolarului influențează deciziile companiilor

Unul dintre factorii principali care au contribuit la temperarea apetitului investițional este politica comercială mai agresivă a administrației Trump. În primele luni ale noului mandat, au fost anunțate și aplicate tarife suplimentare pentru o serie de bunuri provenite din Uniunea Europeană, măsură menită să stimuleze relocarea producției în interiorul Statelor Unite.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

În practică, aceste decizii au generat un climat de incertitudine pentru companiile care operează pe lanțuri internaționale de aprovizionare. Investițiile industriale sunt planificate, de regulă, pe orizonturi de timp de mai mulți ani, iar schimbările rapide de reglementare afectează predictibilitatea costurilor și a rentabilității.

Pe lângă tarife, deprecierea dolarului a redus atractivitatea pieței americane pentru investitorii europeni, diminuând randamentele convertite în euro și amplificând riscul valutar. Această combinație de factori a determinat multe companii să amâne proiecte sau să reevalueze strategiile de extindere.

Exporturile Germaniei către SUA intră pe o pantă descendentă

Slăbirea investițiilor este însoțită de un recul vizibil al exporturilor germane către Statele Unite. Conform acelorași date, livrările de bunuri au scăzut cu 8,6% în perioada februarie–octombrie 2025, comparativ cu intervalul similar al anului precedent. Este cea mai accentuată scădere înregistrată din 2010, cu excepția perioadei marcate de pandemia de COVID-19.

Diminuarea exporturilor nu este atribuită exclusiv tarifelor impuse de Washington. Evoluția cursului de schimb și încetinirea cererii în anumite sectoare au contribuit la acest trend. Totuși, mediul comercial mai restrictiv a amplificat presiunea asupra companiilor orientate spre piața americană.

Datele sectoriale arată o contracție puternică în industria auto, unde exporturile de vehicule și componente au scăzut cu aproape 19%. Segmentul utilajelor industriale a înregistrat o reducere de aproximativ 10%, iar exporturile de produse chimice au coborât cu peste 10%, reflectând impactul transversal al noilor condiții comerciale.

Companiile adoptă o strategie de „așteptare și observare”

Analiștii economici explică faptul că incertitudinea politică determină o schimbare de comportament la nivel corporativ. În loc să lanseze investiții majore, multe companii preferă să își conserve capitalul și să urmărească evoluțiile legislative și comerciale înainte de a lua decizii pe termen lung.

Atunci când regulile jocului se pot modifica într-un interval scurt de timp, evaluarea riscurilor devine mai dificilă, iar proiecțiile financiare își pierd acuratețea. Această abordare prudentă este vizibilă nu doar în relația Germania–SUA, ci și în alte fluxuri de investiții internaționale influențate de tensiunile comerciale.

În paralel, firmele analizează opțiuni alternative de extindere în piețe considerate mai stabile din punct de vedere al reglementărilor și al politicilor comerciale, inclusiv în interiorul Uniunii Europene sau în economiile emergente.

Efecte economice de ambele părți ale Atlanticului

Raportul arată că impactul tarifelor nu se limitează la exportatori, ci se resimte și în economia americană. Creșterea costurilor de import a dus la scumpirea unor componente și materii prime utilizate în producție, ceea ce a pus presiune asupra prețurilor finale și a contribuit la menținerea inflației peste pragul de 2%.

Pentru companiile americane care depind de furnizori europeni, noile tarife au afectat competitivitatea și marjele de profit, iar unele proiecte de investiții au fost amânate sau redimensionate. În același timp, reducerea investițiilor germane limitează intrările de capital și transferul de tehnologie, cu efecte indirecte asupra pieței muncii și a lanțurilor de producție locale.