Conflictul dintre Iran și alianța formată de Statele Unite și Israel se intensifică pe zi ce trece, iar retorica liderilor politici și militari devine tot mai dură. Garda Revoluționară iraniană (IRGC) a transmis un mesaj fără echivoc: dacă atacurile aeriene asupra Iranului vor continua, Teheranul este pregătit să oprească complet exporturile de petrol din Orientul Mijlociu.
Declarația IRGC a fost urmată de un avertisment direct din partea președintelui american, care a spus că orice încercare a Iranului de a bloca fluxul petrolier prin regiune va fi întâmpinată cu lovituri militare mult mai severe. În paralel, piețele financiare și cele energetice reacționează violent la fiecare declarație, iar investitorii oscilează între panică și speranța unei încheieri rapide a conflictului.
Corpul Gărzilor Revoluției Islamice a transmis marți un mesaj extrem de dur, afirmând că Iranul ar putea bloca complet exporturile de petrol din Orientul Mijlociu dacă bombardamentele asupra teritoriului său continuă, conform Reuters.
Un purtător de cuvânt al organizației militare a declarat că Teheranul este pregătit să oprească circulația petrolierelor din regiune, o mișcare care ar putea provoca un șoc major pe piața globală a energiei.
„Nu vom permite transportul niciunui litru de petrol din Orientul Mijlociu dacă atacurile Statelor Unite și Israelului continuă”, a spus oficialul iranian.
Acesta a respins afirmațiile președintelui american privind o posibilă victorie rapidă a Washingtonului, calificându-le drept „absurde”. Potrivit declarației, conducerea iraniană consideră că are capacitatea de a decide evoluția conflictului.
„Noi suntem cei care vom decide sfârșitul războiului”, a transmis Garda Revoluționară.
Amenințarea are o miză uriașă: regiunea Golfului Persic reprezintă unul dintre principalele centre de producție și export de petrol din lume. O eventuală blocadă ar putea afecta aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu țiței.
Reacția Washingtonului nu a întârziat. Președintele american a avertizat că orice încercare a Iranului de a bloca transportul petrolier prin Strâmtoarea Hormuz va declanșa o reacție militară devastatoare.
Într-o conferință de presă, liderul american a declarat că armata SUA a provocat deja daune serioase infrastructurii militare iraniene, sugerând că războiul ar putea fi mai scurt decât estimările inițiale.
„Dacă Iranul face ceva care să oprească fluxul de petrol în Strâmtoarea Hormuz, va fi lovit de Statele Unite ale Americii DE DOUĂZECI DE ORI MAI PUTERNIC decât a fost lovit până acum”, a transmis el într-un mesaj public.
Deși inițial vorbise despre un conflict care ar putea dura patru săptămâni, președintele american a sugerat acum că ostilitățile s-ar putea încheia mult mai devreme, fără a explica însă ce ar însemna concret victoria.
În timp ce Israelul afirmă că obiectivul său este răsturnarea sistemului politic clerical din Iran, oficialii americani au indicat mai ales distrugerea programului nuclear și a capacităților de rachete ale Teheranului. Totuși, liderul de la Casa Albă a lăsat să se înțeleagă că finalul războiului ar putea implica și schimbări politice majore la conducerea Iranului.
Potrivit datelor prezentate de ambasadorul Iranului la ONU, bombardamentele lansate de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie au provocat până acum cel puțin 1.332 de morți în rândul civililor iranieni și mii de răniți.
Conflictul a dus deja la blocarea aproape completă a traficului petrolier prin Strâmtoarea Hormuz. Petrolierele nu au mai putut naviga timp de peste o săptămână, iar unele state producătoare au fost nevoite să reducă producția din cauza lipsei de spațiu de depozitare.
În același timp, negocierile diplomatice par înghețate. Ministrul iranian de externe a declarat că reluarea dialogului cu Washingtonul este puțin probabilă în viitorul apropiat.
„După trei runde de negocieri, chiar echipa americană a spus că am făcut progrese mari. Totuși, au decis să ne atace. Nu cred că discuțiile cu americanii mai sunt pe agenda noastră”, a afirmat oficialul iranian.
Criza a generat fluctuații dramatice pe piețele energetice și financiare. Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut marți cu peste 10%, după ce cu o zi înainte crescuseră cu până la 29%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii ani.
Investitorii au reacționat la declarațiile optimiste privind o posibilă încheiere rapidă a conflictului, dar și la informațiile privind posibile măsuri pentru creșterea ofertei globale de petrol.
După o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, liderul american a sugerat că Washingtonul ar putea relaxa sancțiunile petroliere pentru anumite state, pentru a preveni o criză energetică globală.
Printre opțiunile analizate s-ar afla relaxarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc, eliberarea unor cantități din rezervele strategice ale Statelor Unite sau limitarea exporturilor americane de petrol.
În Statele Unite, evoluția prețurilor la combustibil are o importanță politică majoră. Creșterea costurilor la benzină este una dintre principalele preocupări ale alegătorilor înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului din noiembrie.
Un sondaj Reuters/Ipsos arată că 67% dintre americani se așteaptă ca prețurile la benzină să crească în următoarele luni, iar doar 29% dintre respondenți aprobă războiul.
În paralel cu declarațiile politice, atacurile militare continuă. La Teheran, un nor dens de fum a acoperit capitala după ce o rafinărie de petrol a fost lovită în urma bombardamentelor.
Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că incendiul ar putea avea efecte grave asupra mediului și sănătății publice, existând riscul contaminării apei, aerului și alimentelor.
Tensiunile se extind și în alte zone ale regiunii. Turcia a anunțat că sistemele de apărare antiaeriană ale NATO au interceptat o rachetă balistică lansată din Iran care a intrat în spațiul aerian turcesc.
Israelul a confirmat, la rândul său, noi lovituri aeriene în centrul Iranului și atacuri asupra capitalei Libanului, Beirut, după ce gruparea Hezbollah a lansat tiruri peste graniță.