Prețurile petrolului au înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri din ultimii ani, depășind pragul de 119 dolari pe baril, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Tensiunile militare dintre Statele Unite, Israel și Iran au provocat temeri majore privind aprovizionarea globală cu energie, iar piețele au reacționat imediat.
Creșterea accelerată a prețurilor vine în contextul în care mai mulți producători importanți din regiune au început să reducă producția, iar rutele maritime esențiale pentru transportul petrolului sunt amenințate. În paralel, infrastructura energetică din regiune a devenit vulnerabilă la atacuri sau incidente generate de conflict. În aceste condiții, investitorii se tem că perturbările ar putea dura luni de zile, ceea ce ar putea alimenta un nou val global de scumpiri la combustibili și energie, arată Reuters.
Contractele futures pentru petrol au crescut puternic în primele ore ale tranzacțiilor, atingând cele mai ridicate niveluri din iulie 2022.
Prețul petrolului Brent crude oil a urcat cu peste 13 dolari într-o singură sesiune de tranzacționare, ajungând la aproximativ 105 dolari pe baril. În timpul unei sesiuni extrem de volatile, cotația a atins chiar un vârf de aproximativ 119,5 dolari pe baril.
În paralel, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat o evoluție similară, urcând cu peste 12 dolari și depășind temporar nivelul de 119 dolari pe baril.
Această creștere vine după o săptămână în care piața energetică era deja sub presiune. Înainte de saltul de luni, Brent crescuse cu aproximativ 28%, iar WTI cu aproximativ 36%, ceea ce indică o volatilitate extrem de ridicată a pieței.
Analiștii spun că reacția piețelor reflectă temerile legate de reducerea ofertei globale de petrol, într-un moment în care cererea rămâne ridicată.
Unul dintre cele mai importante motive ale creșterii prețurilor este situația din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai strategice rute maritime pentru transportul petrolului.
Prin acest pasaj maritim trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate tranzacționate la nivel global. În contextul conflictului militar, navigația în zonă este grav perturbată, ceea ce amplifică temerile privind o eventuală criză de aprovizionare.
Blocarea acestei rute ar putea afecta exporturile unor mari producători din regiune și ar reduce rapid cantitățile disponibile pe piața globală.
Situația geopolitică s-a complicat și mai mult după ce autoritățile de la Teheran l-au numit pe Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem al Iran, semnal interpretat de analiști drept o consolidare a liniei dure în conducerea statului.
Pe lângă problemele legate de transport, piața energetică este afectată și de reducerea producției în mai multe state din regiune.
În Irak, producția de petrol din principalele câmpuri petroliere din sudul țării a scăzut cu aproximativ 70%. Cantitatea extrasă a coborât astfel la circa 1,3 milioane de barili pe zi, comparativ cu aproximativ 4,3 milioane de barili înainte de izbucnirea conflictului.
În același timp, compania petrolieră de stat Kuwait Petroleum Corporation a anunțat reducerea producției și a invocat o situație de forță majoră pentru livrări, fără a preciza exact volumul afectat.
Analiștii avertizează că și alte state producătoare ar putea lua măsuri similare. Printre acestea se numără Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, care ar putea fi nevoite să limiteze producția dacă exporturile rămân blocate.
Gigantul petrolier Saudi Aramco a scos la licitație peste patru milioane de barili de petrol într-o procedură rară, semn că rutele obișnuite de export sunt afectate.
Conflictul a început deja să afecteze direct infrastructura energetică din regiune.
În Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate din lume, producția a fost oprită temporar după atacuri asupra unor instalații strategice.
În Fujairah, un important hub petrolier din Emiratele Arabe Unite, un incendiu a izbucnit în zona industrială petrolieră după căderea unor resturi provenite din incidente militare.
În același timp, Ministerul Apărării din Arabia Saudită a anunțat interceptarea unei drone care se îndrepta spre câmpul petrolier Shaybah oil field.
În Bahrain, compania energetică BAPCO a declarat stare de forță majoră după un atac asupra complexului său de rafinare.
Creșterea prețurilor petrolului începe deja să se reflecte în costurile combustibililor pentru consumatori.
În Statele Unite, contractele pentru benzină au atins cel mai ridicat nivel din 2022, aproximativ 3,22 dolari pe galon. Creșterea vine într-un moment sensibil din punct de vedere politic, în contextul alegerilor de la jumătatea mandatului.
Președintele Donald Trump a declarat că impactul asupra costului vieții ar trebui să rămână limitat, însă analiștii sunt mai rezervați în privința evoluției prețurilor.
Pentru a stabiliza piața, mai mulți lideri politici discută posibilitatea utilizării rezervelor strategice de petrol.
Creșterea prețurilor petrolului ar putea avea consecințe directe și pentru piața combustibililor din România.
Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, dacă tensiunile din Orientul Mijlociu continuă și transportul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne blocat, prețul motorinei ar putea urca până la aproximativ 11,5 lei pe litru până la sfârșitul lunii mai.
Președintele organizației, Dumitru Chisăliță, explică faptul că piața europeană a combustibililor este puternic influențată de evoluția petrolului Brent și de cotațiile produselor rafinate din hub-ul Amsterdam-Rotterdam-Anvers.
Potrivit analizei, o creștere de 10% a cotației petrolului se poate traduce printr-un avans de 12–15% al prețului motorinei în Europa și printr-o majorare de aproximativ 8–10% a prețurilor la pompă în România.
În scenariul pesimist, cotația petrolului Brent ar putea ajunge chiar la aproximativ 180 de dolari pe baril, ceea ce ar genera un nou șoc energetic la nivel global. În aceste condiții, evoluția conflictului din Orientul Mijlociu rămâne principalul factor care va determina direcția piețelor de energie în lunile următoare.