Prima pagină » Isambard, computerul care transformă Marea Britanie într-o „superputere” în știință și tehnologie

Isambard, computerul care transformă Marea Britanie într-o „superputere” în știință și tehnologie

Isambard, computerul care transformă Marea Britanie într-o „superputere” în știință și tehnologie
Granițe în virtual. Ce înseamnă „splinternetul” și cum va schimba lumea pe care o știm / Foto: Shutterstock

Supercomputerul Isambard AI, inaugurat la Bristol, marchează încercarea Marii Britanii de a-și croi un loc în cursa globală pentru inteligența artificială, în ciuda resurselor energetice scumpe și a competiției uriașe din partea Americii și Chinei. Proiectat ca un hub de cercetare, Isambard promite să atragă talente internaționale și să sprijine dezvoltarea unor aplicații inovatoare, de la sănătate și medicină, până la robotică și servicii publice. Primele proiecte includ detectarea cancerului de piele, designul de medicamente, dar și studii asupra intențiilor umane, ale căror rezultate ar putea revoluționa îngrijirea persoanelor cu demență. Nu lipsesc nici aplicațiile insolite: monitorizarea vacilor pentru semne timpurii de infecție sau analiza aripilor de molii pentru a crea… tapet fonoizolant. Numele acestui super-computer, inspirat de inginerul victorian Isambard Kingdom Brunel, sugerează ambiția Marii Britanii de a construi infrastructura necesară unei noi revoluții tehnologice.

Într-o parcare de la periferia orașului Bristol, în sud-vestul Angliei, perimetrul este asigurat cu măsuri de securitate neobișnuit de stricte. Bariere anti-șoc blochează intrarea într-un complex împrejmuit, presărat cu camere și sârmă ghimpată. Noaptea, două unități de patrulă cu câini păzesc o poartă dublă, masivă, de culoare neagră. „Le spunem porțile spre Jurassic Park, pentru că arată de parcă în spatele lor ar fi un Tyrannosaurus sau ceva de genul acesta”, spune Simon McIntosh-Smith, profesor la Universitatea din Bristol, în timp ce pistoanele deschid poarta cu un șuierat. În spatele lor nu se află un dinozaur, „ci doar un supercomputer”, se arată într-un reportaj The Economist.

Foto: Unsplash

Foto: Unsplash

„Doar un super-computer” este, desigur, o gravă subevaluare. Numai porțile care păzesc mașinăria au costat în jur de 250.000 de lire sterline (339.000 de dolari). Isambard AI este cel mai nou și mai mare computer al țării și a costat de aproape o mie de ori mai mult (și va costa încă și mai mult pentru a fi operat). Dulapurile sale negre sunt pline cu „blade”-uri, fiecare conținând GPU-uri placate cu cupru, răcite de țevi groase cu apă roșii și albastre. Cablurile răsucite de pe tavan sugerează că Isambard are mai multă putere de calcul decât toate celelalte supercomputere britanice la un loc, comentează sursa citată.

În realitate, a fost o achiziție făcută, mai degrabă, pe un fond de panică. În 2023, Rishi Sunak, pe atunci prim-ministru, promova Marea Britanie ca o „superputere” în știință și tehnologie. Totuși, în timp ce lumea era obsedată de ChatGPT, „Regatul Unit nu prea avea infrastructură de inteligență artificială”, recunoaște profesorul McIntosh-Smith, directorul Centrului de Supercomputing din Bristol. Îmbrăcat cu vestă reflectorizantă și bocanci cu vârf de oțel, își cere scuze pentru șantierul pe care îl inspectează; dar, deranjul este dovada unui succes britanic în infrastructură, nu a unui eșec. Construirea unui supercomputer durează, de regulă, patru-cinci ani. Isambard a fost comandat în august 2023 și a fost pornit în iulie, scrie sursa citată.

Foto: Unsplash

Foto: Unsplash

Isambard este al 11-lea cel mai rapid supercomputer din lume

Aceasta este departe de a transforma Marea Britanie într-un colos al calculului. Finlanda, Germania, Italia, Japonia și Elveția au toate resurse mai puternice (Isambard este al 11-lea cel mai rapid supercomputer din lume). Într-un tablou mai larg, Marea Britanie nu are resursele necesare pentru a rivaliza cu alte puteri mijlocii în construirea de centre de date. Emiratele Arabe Unite au bogăție din petrol și energie solară abundentă, iar Canada dispune de energie ieftină (și teren), notează Alex Krasodomski de la think-tank-ul Chatham House. Marea Britanie, prin contrast, are unele dintre cele mai scumpe tarife la electricitate din Europa.

Sir Keir Starmer, succesorul lui Sunak, a promis 2 miliarde de lire pentru investiții în inteligența artificială, inclusiv 750 de milioane pentru un supercomputer la Edinburgh. Aceasta este însă o sumă infimă, comparativ cu cei 320 de miliarde de dolari pe care marile companii americane de tehnologie îi vor cheltui doar anul acesta pe infrastructură AI. Nu este, poate, surprinzător că cel mai mare avocat al „inteligenței artificiale suverane” este Jensen Huang, șeful Nvidia, compania care a furnizat cele 5.448 de cipuri din Isambard. În iunie, Huang l-a curtat pe Sir Keir la un eveniment tech la Londra, lăudând potențialul Marii Britanii în AI (înainte de a pleca rapid spre Paris). Ce a rămas nespus este că, dacă această cursă AI are un câștigător care ia totul, caz în care locul al treilea, după America și China, probabil că va aduce puține beneficii, comentează sursa citată.

Inteligența artificială, amenință din ce în ce mai mult. Cum reușește Centaur să anticipeze comportamentul uman

„Nimeni nu știe cum se va desfășura cursa AI”

În ciuda incertitudinilor, Marea Britanie are motive să încerce să rămână în joc. „Nimeni nu știe cum se va desfășura cursa AI”, spune Guy Podjarny, fondatorul Tessl, un startup care folosește AI pentru a-i ajuta pe dezvoltatorii de software să scrie cod. Câștigătorii ar putea fi cei cu cele mai inteligente modele – sau cei care construiesc aplicații pornind de la asta, folosind modelele ca pe o utilitate. În ambele cazuri, datele și aplicațiile vor conta, iar infrastructura va fi necesară pentru ca Marea Britanie să își croiască o nișă.

Cea mai bună șansă a Regatului Unit stă în cultivarea talentelor în AI. Țara este lider mondial în cercetarea machine learning. DeepMind, divizia de AI a Google, și Wayve, o firmă promițătoare de software pentru mașini autonome, au deja sediul în King’s Cross, Londra. Întrebarea, spune Matt Clifford, până de curând „țarul AI” al guvernului, este: „Cum facem din Marea Britanie cel mai bun loc din lume pentru a încerca idei radical de ambițioase?” Un răspuns este construirea de huburi, precum Isambard pentru antrenarea modelelor de „frontier AI”. Profesorul McIntosh-Smith spune că mașina atrage deja cercetători din America, Elveția și UE.

Agenții AI decid în numele tău, supravegheați de bodyguarzi digitali. Ce-ar putea merge prost?

Cercetarea se concentrează pe sănătate

Isambard nu este suficient de mare pentru a antrena cele mai mari modele de limbaj. Va permite, însă, alte descoperiri în zona de cercetare. Echipa lui Dima Damen, de la Universitatea din Bristol, a ajutat la construirea celui mai mare set de date din lume capturat cu camere purtabile. Până la Isambard, le lipsea puterea de procesare pentru a-l folosi. Profesorul Damen speră acum să antreneze modele care pot recunoaște acțiuni și care pot prezice intenții — spoturi care, în viitor, ar putea să îi ajute pe oamenii cu diverse afecțiuni cronice, cum ar fi cei cu demență. De asemenea, aceste modele ar putea să antreneze roboți casnici.

Aproximativ 80% dintre cele peste 100 de proiecte derulate în przent de Marea Britanie sunt în științe ale vieții și sănătate, de la detectarea cancerului de piele, până la designul de medicamente. Una dintre cele mai mari oportunități ale Marii Britanii, sugerează Clifford, ar putea fi folosirea AI pentru a reimagina servicii publice, precum sistemul de sănătate. Unele proiecte sunt excentrice: monitorizarea comportamentului vacilor pentru a detecta semne timpurii de infecție sau studiul aripilor de molii pentru a dezvolta tapet fonoabsorbant. Dar scopul din spatele Isambard este unul serios. Numele super-computerului este inspirat de Isambard Kingdom Brunel, un pionier victorian, care a contribuit la ingineria revoluției industriale prin construirea de poduri, căi ferate și tuneluri. Dacă Marea Britanie vrea o parte din următoarea revoluție digitală, va avea nevoie de mai multă infrastructură a viitorului.

Alte articole importante
Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB. Sănătatea și pensiile primesc fonduri suplimentare
Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB. Sănătatea și pensiile primesc fonduri suplimentare
Prima rectificare bugetară din 2026 menține ținta de deficit bugetar la 6,2% din PIB, în condițiile în care veniturile estimate ale bugetului general consolidat scad cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile sunt reduse, per sold, cu 1,2 miliarde de lei. Proiectul publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelor prevede suplimentări importante pentru sănătate, pensii, […]
CNSP estimează că economia României va scădea cu 0,4% în 2026. Cât e prognozat cursul de schimb?
CNSP estimează că economia României va scădea cu 0,4% în 2026. Cât e prognozat cursul de schimb?
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere estimările privind evoluția economiei României în 2026 și anticipează acum o contracție de 0,4%, în locul creșterii de 0,1% prognozate în primăvară. Revizuirea vine în contextul inflației ridicate, al reducerii puterii de cumpărare, al costurilor energetice și al rezultatelor slabe din industrie și servicii. […]
Bursa de Valori București a închis pe plus în cea mai mare parte a indicilor.. Tranzacțiile au ajuns la aproape 76 de milioane de lei
Bursa de Valori București a închis pe plus în cea mai mare parte a indicilor.. Tranzacțiile au ajuns la aproape 76 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de joi, 29 octombrie, cu evoluții pozitive pentru majoritatea indicilor, în timp ce valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 75,94 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 14,21 milioane de euro. Indicele principal BET a crescut cu 0,47%, până la 34.822,49 de puncte. Majoritatea indicilor […]
Rectificarea bugetară întârziată ar putea costa economia până la 15 milioane de lei pe zi. Statul riscă penalități și dobânzi mai mari
Macroeconomie
Rectificarea bugetară întârziată ar putea costa economia până la 15 milioane de lei pe zi. Statul riscă penalități și dobânzi mai mari
Amânarea rectificării bugetare ar putea genera costuri economice de 10–15 milioane de lei pe zi, echivalentul a 300–450 de milioane de lei lunar, prin acumularea restanțelor către companii, creșterea cheltuielilor de finanțare și aplicarea penalităților pentru plățile întârziate. Potrivit unei analize realizate de Frames, întârzierile riscă să afecteze în special firmele de construcții și furnizorii […]
Vânzarea bunurilor personale pe platformele online poate atrage taxe. Ce trebuie să știe persoanele fizice
Piață de Capital - Fonduri
Vânzarea bunurilor personale pe platformele online poate atrage taxe. Ce trebuie să știe persoanele fizice
Vânzarea ocazională a hainelor, mobilierului sau a altor obiecte personale de care proprietarii nu mai au nevoie este, în principiu, neimpozabilă în România. Situația se poate schimba însă atunci când tranzacțiile sunt realizate cu regularitate și continuitate, în scopul obținerii de venituri. În anumite condiții, acestea pot genera obligații privind impozitul pe venit și contribuțiile […]
Harghita, în topul mondial al poveștilor de turism sustenabil. Gastronomia și tradițiile locale, promovate internațional
Macroeconomie
Harghita, în topul mondial al poveștilor de turism sustenabil. Gastronomia și tradițiile locale, promovate internațional
Județul Harghita a fost inclus în selecția internațională TOP 100 Stories 2026, realizată de organizația Green Destinations, pentru un program care transformă gastronomia tradițională, produsele locale și obiceiurile comunităților în resurse pentru dezvoltarea turismului sustenabil. Recunoașterea, anunțată joi de Visit Harghita, evidențiază modul în care patrimoniul cultural poate fi valorificat turistic fără pierderea autenticității și […]