Supercomputerul Isambard AI, inaugurat la Bristol, marchează încercarea Marii Britanii de a-și croi un loc în cursa globală pentru inteligența artificială, în ciuda resurselor energetice scumpe și a competiției uriașe din partea Americii și Chinei. Proiectat ca un hub de cercetare, Isambard promite să atragă talente internaționale și să sprijine dezvoltarea unor aplicații inovatoare, de la sănătate și medicină, până la robotică și servicii publice. Primele proiecte includ detectarea cancerului de piele, designul de medicamente, dar și studii asupra intențiilor umane, ale căror rezultate ar putea revoluționa îngrijirea persoanelor cu demență. Nu lipsesc nici aplicațiile insolite: monitorizarea vacilor pentru semne timpurii de infecție sau analiza aripilor de molii pentru a crea… tapet fonoizolant. Numele acestui super-computer, inspirat de inginerul victorian Isambard Kingdom Brunel, sugerează ambiția Marii Britanii de a construi infrastructura necesară unei noi revoluții tehnologice.
Într-o parcare de la periferia orașului Bristol, în sud-vestul Angliei, perimetrul este asigurat cu măsuri de securitate neobișnuit de stricte. Bariere anti-șoc blochează intrarea într-un complex împrejmuit, presărat cu camere și sârmă ghimpată. Noaptea, două unități de patrulă cu câini păzesc o poartă dublă, masivă, de culoare neagră. „Le spunem porțile spre Jurassic Park, pentru că arată de parcă în spatele lor ar fi un Tyrannosaurus sau ceva de genul acesta”, spune Simon McIntosh-Smith, profesor la Universitatea din Bristol, în timp ce pistoanele deschid poarta cu un șuierat. În spatele lor nu se află un dinozaur, „ci doar un supercomputer”, se arată într-un reportaj The Economist.
Foto: Unsplash
„Doar un super-computer” este, desigur, o gravă subevaluare. Numai porțile care păzesc mașinăria au costat în jur de 250.000 de lire sterline (339.000 de dolari). Isambard AI este cel mai nou și mai mare computer al țării și a costat de aproape o mie de ori mai mult (și va costa încă și mai mult pentru a fi operat). Dulapurile sale negre sunt pline cu „blade”-uri, fiecare conținând GPU-uri placate cu cupru, răcite de țevi groase cu apă roșii și albastre. Cablurile răsucite de pe tavan sugerează că Isambard are mai multă putere de calcul decât toate celelalte supercomputere britanice la un loc, comentează sursa citată.
În realitate, a fost o achiziție făcută, mai degrabă, pe un fond de panică. În 2023, Rishi Sunak, pe atunci prim-ministru, promova Marea Britanie ca o „superputere” în știință și tehnologie. Totuși, în timp ce lumea era obsedată de ChatGPT, „Regatul Unit nu prea avea infrastructură de inteligență artificială”, recunoaște profesorul McIntosh-Smith, directorul Centrului de Supercomputing din Bristol. Îmbrăcat cu vestă reflectorizantă și bocanci cu vârf de oțel, își cere scuze pentru șantierul pe care îl inspectează; dar, deranjul este dovada unui succes britanic în infrastructură, nu a unui eșec. Construirea unui supercomputer durează, de regulă, patru-cinci ani. Isambard a fost comandat în august 2023 și a fost pornit în iulie, scrie sursa citată.
Foto: Unsplash
Aceasta este departe de a transforma Marea Britanie într-un colos al calculului. Finlanda, Germania, Italia, Japonia și Elveția au toate resurse mai puternice (Isambard este al 11-lea cel mai rapid supercomputer din lume). Într-un tablou mai larg, Marea Britanie nu are resursele necesare pentru a rivaliza cu alte puteri mijlocii în construirea de centre de date. Emiratele Arabe Unite au bogăție din petrol și energie solară abundentă, iar Canada dispune de energie ieftină (și teren), notează Alex Krasodomski de la think-tank-ul Chatham House. Marea Britanie, prin contrast, are unele dintre cele mai scumpe tarife la electricitate din Europa.
Sir Keir Starmer, succesorul lui Sunak, a promis 2 miliarde de lire pentru investiții în inteligența artificială, inclusiv 750 de milioane pentru un supercomputer la Edinburgh. Aceasta este însă o sumă infimă, comparativ cu cei 320 de miliarde de dolari pe care marile companii americane de tehnologie îi vor cheltui doar anul acesta pe infrastructură AI. Nu este, poate, surprinzător că cel mai mare avocat al „inteligenței artificiale suverane” este Jensen Huang, șeful Nvidia, compania care a furnizat cele 5.448 de cipuri din Isambard. În iunie, Huang l-a curtat pe Sir Keir la un eveniment tech la Londra, lăudând potențialul Marii Britanii în AI (înainte de a pleca rapid spre Paris). Ce a rămas nespus este că, dacă această cursă AI are un câștigător care ia totul, caz în care locul al treilea, după America și China, probabil că va aduce puține beneficii, comentează sursa citată.
În ciuda incertitudinilor, Marea Britanie are motive să încerce să rămână în joc. „Nimeni nu știe cum se va desfășura cursa AI”, spune Guy Podjarny, fondatorul Tessl, un startup care folosește AI pentru a-i ajuta pe dezvoltatorii de software să scrie cod. Câștigătorii ar putea fi cei cu cele mai inteligente modele – sau cei care construiesc aplicații pornind de la asta, folosind modelele ca pe o utilitate. În ambele cazuri, datele și aplicațiile vor conta, iar infrastructura va fi necesară pentru ca Marea Britanie să își croiască o nișă.
Cea mai bună șansă a Regatului Unit stă în cultivarea talentelor în AI. Țara este lider mondial în cercetarea machine learning. DeepMind, divizia de AI a Google, și Wayve, o firmă promițătoare de software pentru mașini autonome, au deja sediul în King’s Cross, Londra. Întrebarea, spune Matt Clifford, până de curând „țarul AI” al guvernului, este: „Cum facem din Marea Britanie cel mai bun loc din lume pentru a încerca idei radical de ambițioase?” Un răspuns este construirea de huburi, precum Isambard pentru antrenarea modelelor de „frontier AI”. Profesorul McIntosh-Smith spune că mașina atrage deja cercetători din America, Elveția și UE.
Isambard nu este suficient de mare pentru a antrena cele mai mari modele de limbaj. Va permite, însă, alte descoperiri în zona de cercetare. Echipa lui Dima Damen, de la Universitatea din Bristol, a ajutat la construirea celui mai mare set de date din lume capturat cu camere purtabile. Până la Isambard, le lipsea puterea de procesare pentru a-l folosi. Profesorul Damen speră acum să antreneze modele care pot recunoaște acțiuni și care pot prezice intenții — spoturi care, în viitor, ar putea să îi ajute pe oamenii cu diverse afecțiuni cronice, cum ar fi cei cu demență. De asemenea, aceste modele ar putea să antreneze roboți casnici.
Aproximativ 80% dintre cele peste 100 de proiecte derulate în przent de Marea Britanie sunt în științe ale vieții și sănătate, de la detectarea cancerului de piele, până la designul de medicamente. Una dintre cele mai mari oportunități ale Marii Britanii, sugerează Clifford, ar putea fi folosirea AI pentru a reimagina servicii publice, precum sistemul de sănătate. Unele proiecte sunt excentrice: monitorizarea comportamentului vacilor pentru a detecta semne timpurii de infecție sau studiul aripilor de molii pentru a dezvolta tapet fonoabsorbant. Dar scopul din spatele Isambard este unul serios. Numele super-computerului este inspirat de Isambard Kingdom Brunel, un pionier victorian, care a contribuit la ingineria revoluției industriale prin construirea de poduri, căi ferate și tuneluri. Dacă Marea Britanie vrea o parte din următoarea revoluție digitală, va avea nevoie de mai multă infrastructură a viitorului.