Logistica sub presiunea conflictelor geopolitice. România poate devin hub regional

Orice dezvoltare economică depinde de funcționarea eficientă a lanțurilor logistice. Fără ele, producția, comerțul și distribuția nu pot funcționa.

În contextul actual, marcat de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, inclusiv escaladarea relațiilor dintre Iran și Statele Unite, dar și de conflictul de la granița României cu Ucraina, marile companii internaționale sunt obligate să își regândească rutele logistice și lanțurile de aprovizionare, arată Aurel Cîrstea, director comercial la Global Vision.

„România se află într-o foarte bună poziție din punct de vedere strategic, ea poate devin hub regional. Eu zic cu siguranță ne vom transforma într-un hub regional nu doar de logistică, ci și de producție. Putem deveni chiar un hub regional și pe partea de retail. Dacă vorbim de lanțul de distribuție de food,”, arată directorul comercial la Global Vision.

UE caută un compromis cu Marea Britanie privind taxele universitare pentru studenții europeni după Brexit

09:31

Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de marți

08:28

Rute comerciale redesenate și costuri în creștere

Această reașezare nu se poate face peste noapte. Rutele comerciale și coridoarele logistice sunt rezultatul unor investiții și optimizări realizate de-a lungul multor ani. În momentul în care apar zone de risc militar sau instabilitate geopolitică, companiile sunt nevoite să caute alternative mai sigure, chiar dacă acestea implică distanțe mai mari sau costuri suplimentare.

„Ar trebui pus un mare mare accent pe Portul Constanța, să-l dezvoltăm, fiindcă acea zonă ar putea să tragă foarte, foarte mult capital în România. … În Europa există interes din partea capitalul investițional pentru proiecte industriale în România. Da, da, este un interes mult mai mare acum decât era acum 10-15 ani în urmă este pot să spun că a crescut cu cel puțin 60-70% interesul lor.”, arată directorul comercial de la Global Vision.

Din discuțiile cu operatori din industrie reiese că această imprevizibilitate a teatrului de conflict are deja un impact direct asupra costurilor logistice. Estimările actuale indică o creștere de aproximativ 15–20% a costurilor de transport și operare. Aceste costuri suplimentare sunt generate de mai mulți factori: rerutarea transporturilor, creșterea costurilor cu combustibilul și incertitudinea legată de stabilitatea unor coridoare comerciale. În final, aceste costuri se vor regăsi inevitabil în prețurile produselor.

Energia și combustibilul, priorități logistice

Unul dintre primele sectoare afectate este cel al transporturilor de energie și combustibili. Într-un context global în care multe economii sunt deja afectate de volatilitatea piețelor energetice, aceste transporturi devin prioritare. Companiile de logistică sunt nevoite să își adapteze rapid operațiunile pentru a asigura continuitatea aprovizionării, chiar și în condiții de incertitudine geopolitică.

„Dacă am optimiza foarte mult timpii de așteptare, tot ce înseamnă partea de documentație, orice parte de documentație, fie că vorbim de piața de retail sau de corporate, dacă am dezvolta foarte rapid sau în ritm mult mai alert partea de infrastructură, eu zic că lucrurile ar putea fi mult mai bune, adică ar putea crește sustenabil an de an și să atragem capitalul. Deoarece capitalul străin vine în momentul în care tu ai ceva de oferit și România are ceva de oferit acum,” arată Aurel Cîrstea.

Rolul inteligenței artificiale în gestionarea crizelor logistice

În acest context apare întrebarea legată de rolul tehnologiei și al inteligenței artificiale. În ce măsură pot aceste instrumente să ajute companiile să redeseneze rutele logistice și să reducă pierderile?

Inteligența artificială este extrem de utilă pentru optimizarea proceselor repetitive și pentru analiza parametrilor operaționali, cum ar fi distanțele, consumul sau timpii de transport. Totuși, atunci când regulile jocului se schimbă de la o zi la alta – așa cum se întâmplă în contextul unor conflicte militare – AI-ul poate doar să ofere scenarii și calcule tehnice.

Decizia strategică rămâne, în mare parte, una umană.