Mii de români riscă să piardă „Bürgergeld”, ajutorul care ține pe linia de plutire milioane de familii

Guvernul federal al Germaniei a trimis în Parlament un proiect amplu de reformă a sistemului de ajutor social destinat persoanelor apte de muncă, cunoscut sub numele de „Bürgergeld”. Inițiativa vizează înlocuirea actualului mecanism cu o așa-numită „nouă asigurare de bază” („Neue Grundsicherung”), într-un context dominat de presiuni bugetare, creșterea cheltuielilor sociale și încetinirea economiei.

Partidele din coaliția de guvernare prezintă schimbările drept o corecție necesară a unui sistem care, în ultimii ani, a fost perceput de o parte a opiniei publice ca fiind prea permisiv. Reforma vine după o perioadă intens dezbătută în spațiul public, catalogată drept o „toamnă a reformelor”, în care ajustările anterioare nu au produs rezultatele scontate. Tema centrală a discuției rămâne sustenabilitatea finanțelor publice și capacitatea statului de a menține un nivel ridicat de protecție socială într-un climat economic fragil.

De ce sunt vizați direct românii din Germania

Românii reprezintă una dintre cele mai numeroase comunități de cetățeni din Uniunea Europeană stabilite în Germania. Potrivit unei analize publicate de Mediendienst Integration, rata beneficiarilor de SGB II/Bürgergeld în rândul românilor este de aproximativ 8,7%. Estimările indică faptul că zeci de mii de români primesc în prezent acest tip de sprijin social.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Orice modificare a regulilor de acces, a sancțiunilor sau a criteriilor privind activele și locuința are, implicit, un impact direct asupra acestei categorii. Înăsprirea condițiilor ar putea însemna pierderea totală sau parțială a ajutorului pentru un număr semnificativ de beneficiari, mai ales în cazul celor care nu respectă strict cerințele impuse de centrele de ocupare a forței de muncă.

Sancțiuni mai dure și obligații stricte față de jobcenter

Unul dintre pilonii principali ai reformei este reintroducerea și consolidarea obligațiilor de cooperare dintre beneficiari și jobcenter. Regulile fuseseră relaxate în 2023, odată cu lansarea Bürgergeld, însă autoritățile consideră că această flexibilitate a redus eficiența reinserției profesionale.

Conform proiectului, două absențe nemotivate de la programările stabilite pot duce la o reducere de 30% a prestației. La a treia abatere, plățile pot fi suspendate aproape integral, cu excepția chiriei, care ar urma să fie achitată direct proprietarului. Înainte de aplicarea sancțiunii maxime, este prevăzută o procedură de audiere, mai ales dacă există indicii de boală. În cazul minorilor, reducerea totală nu se aplică.

De asemenea, reducerea standard a ajutorului poate ajunge până la 30% pentru o perioadă de trei luni în situații precum abandonarea unui program de sprijin sau lipsa candidaturilor pentru locuri de muncă, un regim considerat mai sever decât cel actual.

Dispare perioada de grație pentru active și proprietăți

O schimbare majoră vizează eliminarea „karenzzeit”, perioada de grație în care beneficiarii puteau păstra anumite active fără ca acestea să fie luate în calcul la stabilirea eligibilității. În noul sistem, evaluarea patrimoniului ar urma să se facă din prima zi, iar pragurile de protecție vor fi diferențiate în funcție de vârstă.

Și în privința locuințelor apar reguli mai stricte. În locul acoperirii automate a chiriei în primul an, statul ar urma să suporte cel mult de 1,5 ori limita locală considerată rezonabilă. Diferența ar trebui plătită de beneficiar sau ar putea conduce la obligația de a se muta într-o locuință mai ieftină. Autoritățile din domeniul muncii ar primi și atribuții sporite pentru verificarea respectării așa-numitei „frâne a chiriilor”.

Cuantumurile rămân neschimbate, dar presiunea crește

Nivelul de bază al ajutorului nu este modificat prin acest proiect. Pentru o persoană singură, reperul rămâne la 563 de euro, valoare stabilită în 2024, cu diferențieri pentru cupluri și minori. Chiar dacă sumele nu se reduc direct, condițiile mai dure de acces și riscul crescut de sancțiuni pot conduce la diminuarea efectivă a veniturilor pentru o parte dintre beneficiari.

Executivul argumentează că scopul este accelerarea reintegrării pe piața muncii și limitarea abuzurilor. În prezent, aproximativ 5,5 milioane de persoane primesc Bürgergeld, iar cazurile de refuz total al muncii reprezintă sub 1%, conform datelor vehiculate în presa germană.

Miza reală: presiunea pe bugetul federal

Dincolo de discursul despre responsabilitate și stimularea muncii, dezbaterea politică se concentrează pe costuri. Cheltuielile cu Bürgergeld au atins în 2024 un nivel record, estimat la 51,7 miliarde de euro. Din această sumă, peste 29 de miliarde de euro au fost alocate plăților de bază, aproximativ 12,4 miliarde pentru chirie și încălzire, 3,7 miliarde pentru integrarea pe piața muncii și circa 6,5 miliarde pentru costuri administrative.

În interiorul coaliției de guvernare au existat poziții divergente privind potențialul de economisire. Unele voci au avansat scenarii optimiste, în timp ce documentele Ministerului Muncii indică faptul că modificarea regulilor nu va genera economii notabile pe termen scurt. Ipoteza frecvent invocată este că eliminarea din sistem a circa 100.000 de beneficiari ar putea aduce economii de aproximativ 850 de milioane de euro.