Prima pagină » BNR e optimistă: „precedentele” care dau speranță pentru recuperarea Tezaurului României de la Moscova

BNR e optimistă: „precedentele” care dau speranță pentru recuperarea Tezaurului României de la Moscova

BNR e optimistă: „precedentele” care dau speranță pentru recuperarea Tezaurului României de la Moscova

În discursul susținut în cadrul unei dezbateri organizate la Banca Națională a României, instituție care marchează 146 de ani de existență, Guvernatorul Mugur Isărescu a readus în prim-plan unul dintre cele mai sensibile dosare istorice ale României – tezaurul trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial – subliniind că există precedente reale care oferă speranță pentru recuperarea acestuia.

Un dosar istoric, dar și o misiune continuă

Tezaurul BNR, constând în peste 91 de tone de aur fin, a fost transferat la Moscova în anii 1916–1917, într-un context militar extrem de dificil. Deși existau garanții oficiale privind integritatea bunurilor, acestea au fost confiscate în 1918 de regimul bolșevic.

Guvernatorul a explicat că problema tezaurului a devenit o prioritate încă din 1990, când a preluat mandatul, primind un dosar istoric cu documente oficiale care atestă drepturile României asupra acestor valori. De atunci, instituția a desfășurat constant acțiuni de documentare, promovare și internaționalizare a cazului.

Progrese recente: tema a ajuns pe agenda europeană

Unul dintre cele mai importante rezultate din ultimii ani este adoptarea, în martie 2024, a unei rezoluții de către Parlamentul European privind returnarea tezaurului României. Inițiativa a fost susținută de europarlamentari români, printre care Eugen Tomac, și a beneficiat de un sprijin larg.

Pentru a susține acest demers, BNR a derulat o amplă campanie de informare la nivel internațional. Au fost trimise lucrări de specialitate în limba engleză către eurodeputați, iar la Bruxelles a fost organizată o expoziție dedicată tezaurului.

Ulterior, acțiunile au continuat în capitale importante precum Washington și Chișinău, dar și în orașe din România, unde publicul a avut acces la informații detaliate despre acest subiect.

Precedentele care contează: restituiri istorice din partea Rusiei

Un punct esențial al discursului l-a reprezentat evidențierea unor precedente considerate încurajatoare. Potrivit guvernatorului, Rusia – sau anterior Uniunea Sovietică – a efectuat în trecut restituiri de bunuri culturale și patrimoniale.

Printre acestea se numără restituiri parțiale către România, în 1935 și 1956, dar și returnarea unor bunuri către alte state. Un exemplu relevant este cel al colecției de artă a Galeriei din Dresda, restituită în 1956, precum și returnarea, în 2006, către Ungaria a colecției istorice a Colegiului Reformat din Sárospatak. Aceste cazuri sunt considerate argumente importante în susținerea demersurilor României, demonstrând că astfel de procese sunt posibile, chiar și după perioade lungi de timp.

Recunoașterea oficială din partea Rusiei: un pas important în negocieri

Un alt element pozitiv menționat este faptul că, în cadrul Comisiei comune româno-ruse, partea rusă a recunoscut oficial autenticitatea documentelor prezentate de România. Acestea atestă clar depunerea tezaurului la Moscova și au valoare de tratat internațional.

Recunoaștere venită din partea Rusiei este considerată un fundament solid pentru viitoarele negocieri, chiar dacă dialogul bilateral a fost blocat în ultimii ani.

„Comisia comună româno-rusă, din care au făcut parte și reprezentanții Băncii Naționale, nu s-a mai întrunit din noiembrie 2019. Dar, în pofida activității extrem, extrem de greoaie a acestei Comisii, care s-a întânit de 5 ori în 20 de ani, am înregistrat și un rezultat important, anume faptul că protocolul celei de-a patra sesiuni a reținut că „la nivelul Comisiei comune, este agreat faptul că documentele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internațional, care atestă depunerea de către România în Rusia (la Moscova) a bunurilor din Tezaurul său (inclusiv tezaurul BNR)”. Așadar, existența obligațiilor legate de tezaur a fost recunoscută oficial de partea rusă și consemnată documentar, iar aceasta reprezintă fundamentul eforturilor noastre viitoare”, a arătat Mugur Isărescu.

BNR intenționează să propună autorităților române o strategie actualizată privind recuperarea tezaurului, adaptată la contextul geopolitic actual. Guvernatorul a subliniat că este nevoie de un efort comun al instituțiilor statului și al societății civile, dincolo de ciclurile electorale.

Alte articole importante
România a alocat peste 10 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în 2025, dar investiţiile au rămas la numai 0,52% din PIB. Sectorul privat asigură aproape două treimi din finanţare
România a alocat peste 10 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în 2025, dar investiţiile au rămas la numai 0,52% din PIB. Sectorul privat asigură aproape două treimi din finanţare
Cheltuielile României pentru activităţile de cercetare-dezvoltare au depăşit 10 miliarde de lei în 2025, însă raportate la dimensiunea economiei, investiţiile au reprezentat doar 0,52% din Produsul Intern Brut. Cea mai mare parte a finanţării a provenit din mediul privat, care a asigurat aproape 65% din totalul fondurilor, în timp ce contribuţia sectorului public a reprezentat […]
Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil
Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil
Intrarea în insolvenţă a Societăţii de Transport Bucureşti (STB) evidenţiază limitele unui model de finanţare în care preţul biletelor a rămas mult timp la un nivel redus, în timp ce cheltuielile de funcţionare au crescut constant, iar diferenţele au fost acoperite prin subvenţii de la bugetul Capitalei. Potrivit unei analize realizate de think-tank-ul economic Frames, […]
Google avertizează asupra unei noi etape în războiul cibernetic: hackeri vorbitori de rusă au folosit agenți AI pentru un atac complet automatizat
Tehnologie
Google avertizează asupra unei noi etape în războiul cibernetic: hackeri vorbitori de rusă au folosit agenți AI pentru un atac complet automatizat
Google a identificat o operațiune cibernetică în care atacatorii au utilizat agenți de inteligență artificială pentru a descoperi și exploata vulnerabilități informatice fără intervenție umană. Potrivit companiei, este posibil să fie vorba despre primul atac cibernetic documentat în care întregul proces de identificare a breșelor și dezvoltare a instrumentelor de atac a fost automatizat prin […]
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat prima şedinţă a săptămânii pe plus. Tranzacţiile cu acţiuni au depăşit 45 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat prima şedinţă a săptămânii pe plus. Tranzacţiile cu acţiuni au depăşit 45 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a consemnat o evoluţie pozitivă în şedinţa de luni, 16 noiembrie 2026, principalii indici ai pieţei de capital încheind ziua în teritoriu pozitiv. Valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe bursă a ajuns la 1,54 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 288,7 milioane de euro, însă cea mai mare parte a […]
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
Piață de Capital - Fonduri
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, printr-o contribuție mai consistentă a investițiilor și printr-un acces mai larg al companiilor la finanțare, consideră Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Piețele financiare nebancare pot deveni o sursă importantă de capital pentru economia reală, prin mobilizarea economiilor populației și direcționarea lor […]
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Macroeconomie
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată depusă de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând să acorde 2,67 miliarde de euro din totalul de 2,84 miliarde de euro solicitat de țara noastră. Evaluarea a confirmat îndeplinirea satisfăcătoare a majorității jaloanelor și țintelor, însă pentru câteva dintre acestea procedura […]