BNR e optimistă: „precedentele” care dau speranță pentru recuperarea Tezaurului României de la Moscova

În discursul susținut în cadrul unei dezbateri organizate la Banca Națională a României, instituție care marchează 146 de ani de existență, Guvernatorul Mugur Isărescu a readus în prim-plan unul dintre cele mai sensibile dosare istorice ale României – tezaurul trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial – subliniind că există precedente reale care oferă speranță pentru recuperarea acestuia.

Un dosar istoric, dar și o misiune continuă

Tezaurul BNR, constând în peste 91 de tone de aur fin, a fost transferat la Moscova în anii 1916–1917, într-un context militar extrem de dificil. Deși existau garanții oficiale privind integritatea bunurilor, acestea au fost confiscate în 1918 de regimul bolșevic.

Guvernatorul a explicat că problema tezaurului a devenit o prioritate încă din 1990, când a preluat mandatul, primind un dosar istoric cu documente oficiale care atestă drepturile României asupra acestor valori. De atunci, instituția a desfășurat constant acțiuni de documentare, promovare și internaționalizare a cazului.

Euforia SpaceX se sparge pe Wall Street. Peste 600 de miliarde de dolari evaporați în două ședințe

12:18

Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni

11:32, 19 Jun 2026

Progrese recente: tema a ajuns pe agenda europeană

Unul dintre cele mai importante rezultate din ultimii ani este adoptarea, în martie 2024, a unei rezoluții de către Parlamentul European privind returnarea tezaurului României. Inițiativa a fost susținută de europarlamentari români, printre care Eugen Tomac, și a beneficiat de un sprijin larg.

Pentru a susține acest demers, BNR a derulat o amplă campanie de informare la nivel internațional. Au fost trimise lucrări de specialitate în limba engleză către eurodeputați, iar la Bruxelles a fost organizată o expoziție dedicată tezaurului.

Ulterior, acțiunile au continuat în capitale importante precum Washington și Chișinău, dar și în orașe din România, unde publicul a avut acces la informații detaliate despre acest subiect.

Precedentele care contează: restituiri istorice din partea Rusiei

Un punct esențial al discursului l-a reprezentat evidențierea unor precedente considerate încurajatoare. Potrivit guvernatorului, Rusia – sau anterior Uniunea Sovietică – a efectuat în trecut restituiri de bunuri culturale și patrimoniale.

Printre acestea se numără restituiri parțiale către România, în 1935 și 1956, dar și returnarea unor bunuri către alte state. Un exemplu relevant este cel al colecției de artă a Galeriei din Dresda, restituită în 1956, precum și returnarea, în 2006, către Ungaria a colecției istorice a Colegiului Reformat din Sárospatak. Aceste cazuri sunt considerate argumente importante în susținerea demersurilor României, demonstrând că astfel de procese sunt posibile, chiar și după perioade lungi de timp.

Recunoașterea oficială din partea Rusiei: un pas important în negocieri

Un alt element pozitiv menționat este faptul că, în cadrul Comisiei comune româno-ruse, partea rusă a recunoscut oficial autenticitatea documentelor prezentate de România. Acestea atestă clar depunerea tezaurului la Moscova și au valoare de tratat internațional.

Recunoaștere venită din partea Rusiei este considerată un fundament solid pentru viitoarele negocieri, chiar dacă dialogul bilateral a fost blocat în ultimii ani.

„Comisia comună româno-rusă, din care au făcut parte și reprezentanții Băncii Naționale, nu s-a mai întrunit din noiembrie 2019. Dar, în pofida activității extrem, extrem de greoaie a acestei Comisii, care s-a întânit de 5 ori în 20 de ani, am înregistrat și un rezultat important, anume faptul că protocolul celei de-a patra sesiuni a reținut că „la nivelul Comisiei comune, este agreat faptul că documentele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internațional, care atestă depunerea de către România în Rusia (la Moscova) a bunurilor din Tezaurul său (inclusiv tezaurul BNR)”. Așadar, existența obligațiilor legate de tezaur a fost recunoscută oficial de partea rusă și consemnată documentar, iar aceasta reprezintă fundamentul eforturilor noastre viitoare”, a arătat Mugur Isărescu.

BNR intenționează să propună autorităților române o strategie actualizată privind recuperarea tezaurului, adaptată la contextul geopolitic actual. Guvernatorul a subliniat că este nevoie de un efort comun al instituțiilor statului și al societății civile, dincolo de ciclurile electorale.