Modelul prin care statul român își poate reforma întregul portofoliu de companii

Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că transformarea spectaculoasă a companiei Hidroelectrica poate deveni modelul prin care statul român își poate reforma întregul portofoliu de companii. Declarațiile vin într-un context în care Guvernul analizează listarea pe bursă a mai multor societăți de stat, în încercarea de a crește transparența și performanța economică.

Oana Gheorghiu afirmă că evoluția companiei energetice arată clar diferența dintre o administrare netransparentă și una supusă regulilor pieței de capital. „Hidroelectrica este modelul de succes prin care putem transforma companiile românești din găuri negre în entități profitabile pentru români”, a transmis vicepremierul într-o postare publică.

De la pierderi masive la profituri record

Datele prezentate de Oana Gheorghiu evidențiază o transformare radicală. În 2011, compania înregistra un profit modest, de doar câteva milioane de lei. Un an mai târziu, situația se deteriora drastic: insolvență, pierderi de sute de milioane și datorii de peste 4 miliarde de lei.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Potrivit oficialului, cauza principală era reprezentată de contracte dezavantajoase și de lipsa unui control real asupra managementului. Activele companiei erau valoroase, însă rezultatele financiare nu reflectau acest lucru.

După restructurare și schimbarea modelului de guvernanță, situația s-a inversat complet. Momentul decisiv a fost listarea la Bursa de Valori București în 2023, considerată de Guvern un punct de cotitură.

Listarea la bursă, momentul care a schimbat regulile jocului

Listarea unei părți din acțiuni a introdus mecanisme stricte de transparență și responsabilitate. Chiar dacă statul român a păstrat controlul majoritar, printr-un pachet de aproximativ 80%, compania a devenit obligată să respecte standarde ridicate de raportare și guvernanță.

În același timp, Fondul Proprietatea și-a vândut participația, iar acționariatul s-a diversificat, incluzând fonduri de pensii și investitori individuali.

Rezultatele nu au întârziat să apară. În 2023, Hidroelectrica a raportat un profit de ordinul miliardelor de lei, o creștere de aproximativ o mie de ori față de perioada critică din 2012.

Dividende de miliarde și impact direct asupra populației

Un alt argument invocat de vicepremier este impactul direct asupra economiei și populației. Dividendele plătite către stat au crescut semnificativ, ajungând la echivalentul a peste un miliard de euro într-un singur an. Aceste sume contribuie la bugetul public și finanțează domenii precum sănătatea, educația sau pensiile. În același timp, milioane de români beneficiază indirect de performanța companiei prin intermediul fondurilor de pensii private.

Potrivit datelor prezentate, aproximativ 8 milioane de persoane sunt expuse la evoluția companiei, prin Pilonul II, fondurile de pensii deținând circa 11% din acțiuni.

Performanță pe piață și creștere accelerată

Pe lângă rezultatele financiare, compania și-a consolidat poziția pe piața energiei. Hidroelectrica a devenit cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o cotă de aproximativ 27% în ultimii ani.

De asemenea, compania a urcat rapid și în topul furnizorilor de energie, atingând cote semnificative pe piața concurențială. Portofoliul include aproape 200 de hidrocentrale și capacități regenerabile, consolidând profilul de producător de energie verde.

Valoarea de piață a companiei a depășit 70 de miliarde de lei, reflectând interesul investitorilor și încrederea în modelul de business adoptat.

Modelul ar putea fi extins și la alte companii de stat

Pe baza acestui exemplu, Guvernul ia în calcul extinderea strategiei de listare și la alte companii. Printre entitățile vizate se numără CEC Bank, Compania Națională Aeroporturi București sau Poșta Română.

Planurile includ oferte publice inițiale (IPO) sau vânzări parțiale de acțiuni, cu scopul de a atrage capital privat și de a impune reguli de guvernanță mai stricte.

Vicepremierul susține că aceste măsuri nu înseamnă pierderea controlului statului, ci introducerea unor mecanisme care reduc riscul de abuz și ineficiență.