O tranzacție care ar fi afectat securitatea țării. Guvernul blochează vânzarea E.ON România către MVM

Guvernul a respins inițiativa prin care grupul ungar MVM intenționa să preia activitatea de furnizare a gazelor și electricității de la E.ON România. Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe a emis un aviz negativ, punând capăt, cel puțin pentru moment, unei tranzacții intens discutate. Decizia nu a venit pe neașteptate, având în vedere că încă de la început au existat suspiciuni și avertismente privind riscurile asociate și anume că MVM este o companie cu legături strânse cu Rusia, la fel ca și guvernul de la Budapesta.

Ce urmează pentru dosarul E.ON–MVM

Chiar dacă verdictul Comisiei este deja limpede, traseul procedurii nu se încheie aici. Hotărârea va fi transmisă către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care are sarcina de a decide în mod definitiv. CSAT are la dispoziție 90 de zile pentru a analiza situațiat. În paralel, opinia comisiei rămâne un element central al procesului.

E.ON și MVM ajunseseră la o înțelegere în decembrie 2024, mizând pe finalizarea acordului în prima jumătate a acestui an, dacă toate aprobările erau obținute. Primele discuții aprinse au apărut odată cu aflarea sumei tranzacției – potrivit surselor din piață, valoarea propusă pentru achiziție era de 200 de milioane de euro.

Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă

14:22

„Taxați bogații”, comparat cu insultele rasiale, de CEO-ul unui gigant imobiliar

12:29

Un portofoliu imens de clienți pe masă

Sectorul de furnizare al E.ON România este considerat unul dintre cele mai mari din țară, gestionând aproximativ 3,4 milioane de clienți. De notat însă că E.ON vindea doar această componentă – portofoliul de clienți – păstrând partea de distribuție, adică rețelele. Oferta maghiarilor a fost atât de atractivă încât a înlăturat rapid concurența. Printre actorii interesați de achiziție se aflau și companii puternice precum Petrom și Romgaz. Totuși, un fost ministru al Energiei a apreciat că valoarea reală a activului ar fi fost de circa 50 de milioane de euro, considerabil mai mică decât prețul pus pe masă de MVM.

Profilul MVM: un gigant al Ungariei cu conexiuni estice

MVM este recunoscută drept o companie strategică a statului ungar, fiind controlată direct de guvernul condus de Viktor Orbán. Potrivit datelor oficiale, produce 70% din energia Ungariei și domină aproape în totalitate piața de furnizare și distribuție a gazelor naturale și energiei electrice. Relațiile sale cu Rusia sunt bine cunoscute, reflectând linia de colaborare promovată și de autoritățile de la Budapesta. Grupul este unul dintre marii cumpărători de gaz rusesc, iar prin posibila achiziție a portofoliului E.ON din România s-ar fi creat chiar condițiile pentru o redeschidere a pieței românești către importurile de gaze din Rusia.

Energia nucleară și parteneriatul cu Rosatom

Activitatea MVM nu se limitează doar la gaz și electricitate. Compania operează centrala nucleară de la Paks, construită pe tehnologie rusească. În plus, Ungaria a semnat un acord cu Rosatom, gigantul nuclear rusesc, pentru ridicarea a încă două reactoare pe același amplasament. Această colaborare întărește imaginea unei relații energetice puternice între Budapesta și Moscova, ceea ce a alimentat rezervele privind intenția MVM de a pătrunde pe piața românească.

De ce vinde E.ON și cine a mai plecat din România

Anunțul intenției de vânzare a venit în primăvara anului 2024, atunci când E.ON și-a exprimat nemulțumirea față de instabilitatea cadrului legislativ. Grupul german a criticat plafonările succesive și modificările frecvente de reglementare, pe care le-a considerat incompatibile cu o strategie pe termen lung. Decizia de retragere marchează al treilea mare exit al unei companii energetice internaționale din România. Cehii de la CEZ vânduseră deja partea de furnizare, păstrând însă distribuția, iar în 2023 Enel a ieșit complet din piață, transferând afacerile către grecii de la PPC.

O tranzacție blocată și multe întrebări deschise

Dosarul MVM–E.ON rămâne acum în atenția CSAT, care trebuie să ia o decizie finală în următoarele trei luni. Până atunci, scenariul rămâne incert, iar piața energetică din România continuă să fie zguduită de mișcările retragerilor marilor companii internaționale și de tensiunile generate de investitori cu conexiuni geopolitice complicate.