Rosatom, gigantul rus de stat din domeniul energiei nucleare, este în discuții avansate pentru a ceda un pachet de 49% din acțiunile centralei nucleare Akkuyu, proiectul uriaș de 25 de miliarde de dolari pe care îl construiește în Turcia. Această mișcare ar putea avea implicații majore atât în plan economic, cât și geopolitic, într-un moment în care Turcia caută să-și diversifice sursele de energie, iar Rusia încearcă să-și reducă riscurile financiare în fața sancțiunilor occidentale.
Anton Dedusenko, președintele consiliului de administrație al filialei Rosatom responsabilă cu proiectul Akkuyu, a declarat într-un interviu acordat Bloomberg, în marja expoziției Nuclear Power Plants Expo & Summit de la Istanbul, că negocierile cu potențiali investitori turci și internaționali sunt în plină desfășurare.
„Cu cât ne apropiem mai mult de momentul în care prima unitate va începe să producă energie electrică, cu atât mai mulți investitori încep să se arate interesați”, a afirmat acesta.
Această încercare de vânzare a unei părți din proiect nu este prima. În 2018, un consorțiu format din firme turcești importante – Cengiz Holding AS, Kolin Insaat Turizm Sanayi ve Ticaret AS și Kalyon Insaat Sanayi ve Ticaret AS – a renunțat la achiziție, invocând neînțelegeri legate de termenii comerciali.
Centrala nucleară Akkuyu, cu o capacitate totală de 4,8 gigawați, va fi prima centrală de acest tip din Turcia și este considerată un proiect strategic pentru securitatea energetică a țării. Prima unitate se află în prezent în faza de testare și este programată să înceapă să furnizeze energie în 2026, a precizat Dedusenko. „Sunt încrezător că până la sfârșitul acestui an vom avea toate sistemele necesare pentru a injecta energia în rețea”, a adăugat el.
Proiectul a întâmpinat numeroase dificultăți legate de întârzieri și finanțare, în special din cauza temerilor băncilor străine de a se expune la posibile sancțiuni americane. Aceasta a forțat Turcia și Rusia să caute metode alternative de plată pentru continuarea construcției, inclusiv un schimb de gaze naturale.
„Există multe modalități prin care putem transfera bani aici”, a explicat Dedusenko. „Putem folosi ruble rusești sau lira turcească.”
Rosatom este compania de stat rusă care controlează aproape întreaga industrie nucleară a Rusiei, de la extracția uraniului până la construcția și operarea reactoarelor nucleare. Este unul dintre cei mai mari jucători mondiali în domeniul energiei nucleare, cu proiecte în peste 30 de țări. În ultimii ani, Rosatom a devenit un instrument geopolitic important pentru Rusia, folosindu-și capacitățile tehnologice pentru a-și extinde influența în regiuni strategice precum Orientul Mijlociu, Africa și Asia.
Vânzarea unui pachet semnificativ din centrala Akkuyu către investitori turci sau străini ar putea schimba dinamica acestui proiect strategic. Pe de o parte, implicarea unor investitori locali sau occidentali ar putea reduce dependența Turciei de Rusia și ar putea atenua unele tensiuni geopolitice generate de acest parteneriat. Pe de altă parte, Rusia ar putea diminua riscurile financiare și ar putea atrage capital suplimentar pentru alte proiecte.
În contextul tensiunilor globale legate de energie și sancțiunile occidentale impuse Rusiei, această mișcare poate fi văzută ca o strategie de diversificare și adaptare. Turcia, care încearcă să-și consolideze independența energetică și să devină un hub regional, ar putea beneficia de o mai mare implicare a investitorilor internaționali în sectorul nuclear.
Proiectul Akkuyu rămâne unul dintre cele mai ambițioase și controversate din regiune, iar decizia Rusiei de a vinde o parte din participație reflectă atât provocările financiare, cât și schimbările strategice din peisajul energetic global. Cu prima unitate pregătită să intre în funcțiune în 2026 și cu negocieri în desfășurare pentru atragerea de noi investitori, acest proiect va fi cu siguranță unul de urmărit în următorii ani.
Pe măsură ce lumea se confruntă cu crize energetice și schimbări geopolitice majore, modul în care Turcia și Rusia gestionează această colaborare va avea un impact semnificativ asupra securității energetice regionale și asupra echilibrului de putere în zonă.