Investitorii specializați în capitaluri de risc pariază tot mai des pe un scenariu sumbru: eșecul politicilor climatice globale. În lipsa unor reduceri rapide ale emisiilor, soluțiile radicale de răcire a planetei, considerate până recent subiect tabu, atrag investiții de peste 100 de milioane de dolari. Geoingineria solară, un domeniu controversat care vizează reflectarea unei părți din lumina soarelui înapoi în spațiu, devine astfel o nouă frontieră pentru profituri potențial uriașe, dar și pentru riscuri greu de anticipat.
Un avion care traversează norii de furtună deasupra aeroportului din Sydney, surprins într-o fotografie devenită simbolică, ilustrează miza acestui pariu: o planetă aflată sub presiune climatică extremă, în care soluțiile convenționale par insuficiente.
Finn Murphy, un investitor de capital de risc în vârstă de 33 de ani, este una dintre figurile emblematice ale acestui val. Convins că liderii lumii ar putea recurge la devierea luminii solare dacă încălzirea globală scapă de sub control, Murphy a investit peste un milion de dolari în Stardust Solutions, un startup americano-israelian specializat în geoinginerie solară.
Stardust dezvoltă particule reflectorizante care ar urma să fie pulverizate în stratosferă, la circa 18 kilometri altitudine, pentru a reduce cantitatea de radiație solară ce ajunge la suprafața Pământului. Murphy susține că nu își dorește un scenariu de criză climatică, dar recunoaște că, în contextul creșterii temperaturilor și al scăderii voinței politice, compania „ar putea valora zeci de miliarde de dolari”.
Potrivit datelor analizate de E&E News și Politico, peste 50 de investitori, de la fonduri de capital de risc la persoane extrem de bogate și agenții guvernamentale, au direcționat aproximativ 115,8 milioane de dolari către nouă startup-uri din domeniul geoingineriei solare. Aproape 75 de milioane de dolari, adică circa 65% din total, au ajuns la Stardust.
Printre finanțatori se numără Sequoia Capital, una dintre cele mai mari firme de capital de risc din lume, dar și fonduri care administrează active de peste un miliard de dolari. Chiar și așa, sumele sunt modeste comparativ cu investițiile din alte sectoare tehnologice, precum inteligența artificială, unde doar OpenAI a atras peste 60 de miliarde de dolari într-un singur an.
Geoingineria solară ridică semne de întrebare majore. Oamenii de știință avertizează asupra efectelor secundare necunoscute: modificarea tiparelor meteorologice, impactul asupra agriculturii și tensiuni geopolitice generate de controlul unei tehnologii cu efect planetar.
Unul dintre cele mai temute scenarii este așa-numitul „șoc de terminare”. Dacă un sistem de răcire globală ar fi implementat și apoi oprit brusc, temperaturile ar putea crește rapid, cu efecte mai grave decât încălzirea graduală actuală. Cu toate acestea, pentru unii investitori, tocmai amploarea riscului justifică potențialul câștig.
Nu toate companiile merg pe aceeași cale. Make Sunsets, finanțată de miliardarul Tim Draper, lansează baloane meteorologice încărcate cu sulfați care se sparg în stratosferă. Firma vinde „credite de răcire” către persoane fizice și corporații, mizând pe ideea că sulfații pot reduce temporar temperatura globală.
În paralel, alte startup-uri explorează soluții spațiale. EarthGuard propune deflectoare solare poziționate între Pământ și Soare, iar Reflect Orbital dezvoltă oglinzi satelitare care pot direcționa sau respinge lumina solară, în funcție de necesități comerciale sau climatice. Chiar și Elon Musk a sugerat public utilizarea unei constelații de sateliți pentru a ajusta cantitatea de energie solară care ajunge pe planetă.
Un obstacol major pentru dezvoltarea acestui sector este lipsa unui cadru de reglementare. Guvernele nu au stabilit încă reguli clare privind testarea sau implementarea tehnologiilor de geoinginerie solară. Din acest motiv, mulți investitori tradiționali evită domeniul, considerându-l prea speculativ.
Totuși, agenții guvernamentale precum ARIA din Marea Britanie finanțează cercetarea fundamentală în domeniu, susținând zeci de proiecte, inclusiv startup-uri care monitorizează sau testează intervenții climatice limitate.
Unele companii resping eticheta de „geoinginerie”. Arctic Reflections, un startup olandez, propune extinderea gheții arctice pentru a reflecta mai multă lumină solară, susținând că este vorba de adaptare climatică, nu de intervenție artificială radicală. Alte inițiative, precum Sunscreen, vizează răcirea localizată a infrastructurii critice, evitând impactul global.