Câți bani pierde România din cauza schimbărilor climatice

Schimbările climatice amplifică riscurile fizice cu impact direct asupra economiei României, principalele amenințări identificate fiind inundațiile, seceta și temperaturile ridicate.

Evaluările recente arată că nu mai puțin de 23 de județe se confruntă cu un risc mediu și ridicat de inundații. În aceste zone, companiile nefinanciare din sectoarele vulnerabile au generat, în anul 2023, 12,7 la sută din valoarea adăugată brută la nivel național și dețineau 13,2 la sută din totalul activelor. Riscul de secetă are o acoperire teritorială și mai extinsă. Au fost identificate 31 de județe cu risc mediu și ridicat, iar impactul economic, deși aparent mai redus, rămâne relevant. Companiile nefinanciare expuse acestui risc au contribuit cu 2,3 la sută la valoarea adăugată brută agregată și dețineau 5,2 la sută din activele totale în 2023. În paralel, temperaturile ridicate afectează 30 de județe, iar firmele din sectoarele vulnerabile la acest fenomen produceau 10,4 la sută din VAB și cumulau 9,5 la sută din activele economiei, arată o analiză BNR.

Anul 2023, un semnal de alarmă climatic pentru România

Indicatorii climatici confirmă o tendință accelerată de încălzire. Temperaturile medii anuale au continuat să crească în 2023, atât la nivel global, cât și în România. Comparativ cu media perioadei 1951–1980, creșterea a fost de 1,7 grade Celsius la nivel global și de 2,6 grade Celsius în România. Datele colectate de mai multe stații meteorologice indică faptul că 2023 a fost cel mai cald an înregistrat pe teritoriul țării.

Industria României continuă să piardă teren: producția a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni

12:45

CONAF: Antreprenorii au nevoie de reguli predictibile pentru a putea investi

10:34

Pe fondul acestor evoluții, presiunile asupra mediului s-au intensificat. România a pierdut, prin defrișări, 25,1 kilohectare de păduri în 2023, cele mai mari pierderi fiind înregistrate în județul Suceava, care a concentrat aproximativ 15 la sută din total. Defrișările cumulate din perioada 2001–2023 însumează 433 kilohectare, plasând România pe locul 68 la nivel global în ceea ce privește pierderile de fond forestier.

Vulnerabilitate ridicată și pierderi economice semnificative

Gradul de pregătire al României în fața schimbărilor climatice, evaluat prin indicele ND-GAIN al Universității Notre Dame, a înregistrat doar o creștere modestă în 2022, în timp ce indicatorul de vulnerabilitate a rămas constant. Deși metodologia internațională nu a consemnat dezastre climatice majore în 2022, anul 2023 a fost marcat de intensificarea fenomenelor de tip furtuni.

La nivelul Uniunii Europene, daunele economice provocate de dezastrele naturale au atins 43,9 miliarde euro în 2023, majoritatea fiind generate de inundații. În intervalul 1980–2023, România a suferit pierderi economice totale de 19,6 miliarde euro, echivalentul a 82 mii euro pe kilometru pătrat, semnificativ sub media europeană de 193 mii euro/km². Un element critic îl reprezintă gradul extrem de redus de acoperire prin asigurări, de doar 1 la sută din totalul pierderilor.

Creditele verzi câștigă teren în economie

În acest context de risc climatic accentuat, apetitul pentru finanțarea verde este în creștere. Creditele verzi acordate companiilor nefinanciare au ajuns la 5,7 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2024, reprezentând 2,9 la sută din stocul total de credite bancare pentru acest segment. Totodată, acestea au constituit 4,3 la sută din fluxul anual de creditare.

Cea mai mare parte a finanțărilor verzi este direcționată către clădirile verzi, care concentrează 54 la sută din total. Din punct de vedere sectorial, sectorul imobiliar atrage jumătate din creditele verzi, urmat de utilități, cu 18 la sută, și industria prelucrătoare, cu 10 la sută. În cazul populației, creditele verzi au ajuns la aproximativ 10 miliarde lei în septembrie 2024, în creștere cu 50 la sută față de aceeași perioadă din 2023, reprezentând 5,7 la sută din portofoliul bancar de credite.

Decarbonare, energie verde și decalaje structurale

România a înregistrat în 2022 emisii de gaze cu efect de seră de doar 41 la sută din nivelul anului 1990, cea mai scăzută valoare din ultimii 24 de ani, încadrându-se în ținta de reducere asumată prin Acordul de la Paris. Cu toate acestea, ritmul decelerat de reducere a emisiilor din ultimii ani evidențiază necesitatea creșterii investițiilor în decarbonarea economiei pentru atingerea neutralității climatice până în 2050.

Productivitatea utilizării carbonului și intensitatea carbonului bazată pe producție plasează România într-o poziție favorabilă față de alte state din regiune. PIB-ul real generat pentru fiecare kilogram de CO2 emis a fost de 8,41 USD, comparativ cu o medie regională de 5,3 USD/kg. În același timp, ponderea energiei din surse regenerabile se menține peste media regională și europeană, deși diferența s-a redus în ultimii patru ani, iar dependența de energia hidrologică expune sistemul energetic la riscuri tot mai mari de secetă.

În plan comercial, România rămâne sub media regională în ceea ce privește comerțul cu bunuri tehnologice destinate reducerii poluării și gestionării resurselor. Evoluțiile din perioada 2022–2023 indică scăderi atât ale comerțului total, cât și ale balanței comerciale, în contrast cu performanțele Ungariei și Cehiei, care au înregistrat creșteri semnificative în acest segment strategic pentru tranziția verde.