Piața globală a petrolului traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimele decenii, după ce cotațiile țițeiului au înregistrat cea mai mare creștere săptămânală din istoria contractelor futures. Escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran a generat un val de îngrijorare pe piețele energetice, în special din cauza blocajelor apărute într-un punct strategic al transportului mondial de petrol, Strâmtoarea Ormuz.
Investitorii reacționează la riscurile majore privind aprovizionarea globală cu energie, iar temerile privind o criză energetică se amplifică de la o zi la alta. Evoluțiile din ultimele zile indică o schimbare rapidă a sentimentului din piețe, care trec de la evaluarea riscurilor geopolitice la anticiparea unor perturbări reale ale livrărilor de petrol.
În ultima zi de tranzacționare a săptămânii, prețul petrolului american de referință, West Texas Intermediate (WTI), a crescut puternic, urcând cu peste 12%. Barilul a ajuns la aproximativ 90,90 dolari, ceea ce reprezintă una dintre cele mai abrupte creșteri zilnice din ultimii ani.
În același timp, petrolul de referință la nivel global, Brent, a avansat cu peste 8%, atingând un nivel de aproximativ 92,69 dolari pe baril.
Pe întreaga săptămână, creșterile sunt și mai spectaculoase. Țițeiul american a urcat cu peste 35%, stabilind un record absolut pentru contractele futures existente din 1983. În cazul petrolului Brent, creșterea a depășit 28%, cea mai mare din ultimii ani, comparabilă doar cu mișcările extreme din timpul crizei energetice din 2020. Aceste evoluții reflectă temerile tot mai puternice că oferta globală de petrol ar putea fi grav afectată dacă tensiunile militare se intensifică.
În centrul acestei furtuni energetice se află Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol din lume. Aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel global trece prin acest culoar maritim care leagă Golful Persic de Oceanul Indian.
Escaladarea confruntării dintre Statele Unite și Iran a generat perturbări semnificative în traficul maritim din zonă, iar mai multe petroliere au întâmpinat dificultăți în traversarea acestei rute.
Blocajul aproape total al traficului în zonă ridică temeri privind o reducere masivă a fluxului de petrol către piețele internaționale. În lipsa unei soluții rapide, efectele asupra prețurilor energiei ar putea deveni dramatice.
Un semnal de alarmă a venit și din partea ministrului Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, care a avertizat că prețul petrolului ar putea urca rapid până la 150 de dolari pe baril.
Potrivit acestuia, dacă petrolierele nu vor putea traversa în siguranță Strâmtoarea Ormuz, efectele asupra economiei globale ar putea fi severe. Oficialul a avertizat că exportatorii din Golful Persic ar putea invoca situații de forță majoră pentru a suspenda livrările de petrol contractate.
Un astfel de scenariu ar crea tensiuni majore în economia mondială, cu riscuri de inflație accelerată și încetinire economică în numeroase state dependente de importurile de energie.
Situația este agravată și de deciziile unor producători majori de petrol din regiune. În Irak, autoritățile au oprit o parte importantă a producției, estimată la aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi. De asemenea, în Kuweit, unele instalații au început să reducă producția după ce capacitățile de stocare au fost epuizate. Această evoluție accentuează presiunea asupra piețelor internaționale.
Analiza realizată de banca americană JPMorgan arată că reducerea producției ar putea ajunge la aproximativ 6 milioane de barili pe zi dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz nu va fi reluat în perioada imediat următoare.
În același timp, există temeri că și producția din Emiratele Arabe Unite ar putea întâmpina dificultăți logistice, ceea ce ar amplifica deficitul global de petrol.
În încercarea de a limita impactul asupra transportului maritim, administrația condusă de Donald Trump a anunțat un program de asigurare în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari destinat petrolierele care operează în Golful Persic.
Măsura urmărește să încurajeze companiile de transport să continue livrările de petrol, în ciuda riscurilor de securitate din zonă. Cu toate acestea, piețele energetice nu au reacționat pozitiv la anunț, iar volatilitatea cotațiilor a rămas extrem de ridicată.
Pe fundalul acestor tensiuni, conflictul militar dintre Statele Unite și Iran a intrat într-o nouă etapă.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat într-o conferință de presă că operațiunile militare sunt abia la început.
„Iranul speră că nu vom putea susține acest conflict pe termen lung, ceea ce este o gravă eroare de calcul”, a afirmat oficialul american.
În paralel, consumatorii încep deja să resimtă impactul scumpirii energiei. În Statele Unite, prețul mediu al benzinei a crescut cu aproape 27 de cenți într-o singură săptămână, ajungând la aproximativ 3,25 dolari pe galon.