Raport ASF: Piețele financiare nebancare intră în 2026 sub presiunea tensiunilor geopolitice și a vulnerabilităților economice. Alexandru Petrescu: „Persistă riscul apariției unor corecții bruște”

Piața financiară nebancară din România începe anul 2026 într-un climat complicat, marcat de volatilitate externă, incertitudini fiscale și presiuni persistente asupra costurilor de finanțare.

În primul Raport privind stabilitatea piețelor financiare nebancare din 2026, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) identifică o serie de riscuri majore care pot afecta sectorul asigurărilor, piața de capital și sistemul pensiilor private.

„Cel mai recent raport al ASF privind stabilitatea piețelor financiare nebancare evidențiază faptul că volatilitatea internațională, determinată de tensiuni geopolitice, recalibrări ale politicilor economice și fragmentarea fluxurilor comerciale, continuă să reprezinte un factor major de risc. Cu toate acestea, fundamentele piețelor locale rămân robuste, susținute de mecanisme prudente de gestionare a riscurilor și de o supraveghere adecvată”, arată președintele ASF, Alexandru Petrescu, într-o postare pe LinkedIN.

Analiză ESET: Peste 25.000 de aptitudini AI au fost considerate suspecte, iar mii conțineau malware

18:57

Viața după Orban: companiile apropiate fostei puteri se pregătesc pentru noua eră politică din Ungaria

17:45

Piața de capital: volatilitate ridicate și riscul unor evaluări nesustenabile

Reziliența sistemului s-a îmbunătățit, însă 2026 se anunță un an al testelor de stres, în care șocurile externe se pot combina cu dezechilibrele interne, arată documentul citat. ASF plasează printre principalele amenințări pentru piața de capital volatilității ridicate și posibilității formării unor evaluări nesustenabile, pe fondul creșterilor accelerate ale prețurilor activelor.

„Pe piața de capital, principalele riscuri sunt asociate, în primul rând, volatilității ridicate și posibilității formării unor evaluări nesustenabile, pe fondul creșterilor accelerate ale prețurilor activelor. Persistă riscul apariției unor corecții bruște, inclusiv pe fondul unor episoade speculative, în contextul unei lichidități care, deși în creștere, poate deveni fragilă în condiții de stres.

De asemenea, interconectarea tot mai accentuată cu piețele internaționale amplifică riscul de contagiune, iar dependența de factori externi – în special evoluțiile geopolitice și macroeconomice – poate genera repoziționări rapide ale portofoliilor. În acest context, riscurile sistemice rămân relevante, fiind necesară monitorizarea atentă a dinamicii lichidității, a structurii tranzacțiilor și a condițiilor de piață”, arată Alexandru Petrescu.

Listările mari au crescut anvergura pieței, dar nu au eliminat fragilitatea structurală a unei burse încă relativ mici comparativ cu regiunea.

ASF mizează pe monitorizarea atentă  a sectorului asigurărilor

După falimentele majore care au zguduit sectorul RCA în anii anteriori, ASF tratează în continuare piața asigurărilor ca zonă sensibilă. Riscurile vizează concentrarea ridicată pe anumite segmente, presiunea daunelor și a costurilor operaționale, nevoia de capitalizare solidă și disciplina de subscriere.

„Sectorul asigurărilor continuă să se caracterizeze printr-o abordare prudentă, cu expuneri preponderente în titluri de stat și un nivel redus al investițiilor în active riscante sau ilichide. Indicatorii de solvabilitate se mențin la niveluri adecvate, iar lichiditatea rămâne stabilă, în pofida unor ușoare ajustări. Creșterea rezervelor tehnice și monitorizarea atentă a expunerilor contribuie la consolidarea rezilienței sectorului”, precizează președintele ASF.

Pilonul II și Pilonul III, portofoliu conectat la obligațiuni de stat

Pilonul II și Pilonul III rămân printre cei mai importanți investitori locali, însă modelul lor de portofoliu este puternic conectat la piața obligațiunilor suverane. Asta înseamnă că orice deteriorare fiscală, creștere abruptă de randamente sau tensiune pe piața datoriei publice poate influența performanța activelor administrate. Nu este un risc de stabilitate imediată, ci unul de randament și de perspectivă pe termen mediu.

„În ceea ce privește piața pensiilor private, aceasta se află într-o etapă de acumulare, activele continuând să crească într-un ritm susținut. Structura investițională rămâne orientată către instrumente cu venit fix și acțiuni, în special pe piața locală, iar riscurile de lichiditate și credit sunt, în prezent, reduse. Sistemul de pensii private este susținut de mecanisme solide de protecție a participanților, care contribuie la consolidarea stabilității pieței și la limitarea riscurilor”, precizează Alexandru Petrescu.

Inflația și dobânzile ridicate rămân primul front de risc

Cele mai mari amenințări nu vin din interiorul sistemului, ci din combinația dintre: inflație persistentă; dobânzi ridicate; geopolitică impredictibilă; deficit bugetar mare și volatilitate internațională. Pentru investitori, companii și autorități, 2026 poate fi anul în care reziliența construită în perioade calme va fi testată în condiții reale de stres.

„Raportul subliniază o serie de vulnerabilități care necesită o monitorizare atentă: persistența inflației la niveluri ridicate în România, costurile de finanțare superioare mediei europene, gradul ridicat de concentrare pe anumite segmente și expunerea la riscuri geopolitice și cibernetice”, adaugă Alexandru Petrescu.

Scade capacitatea populației de economisire și investiție

ASF semnalează și riscurile macroeconomice interne, iar între acestea se detașează poziția fiscală a statului. Deficitul bugetar ridicat și necesarul mare de finanțare al României pot menține randamentele titlurilor de stat la niveluri ridicate și pot afecta întreg ecosistemul financiar.

Pentru piețele nebancare, acest mix reduce apetitul investițional; crește volatilitatea activelor financiare; afectează randamentele reale ale economisirii și pune presiune pe costurile companiilor de asigurări. De asemenea, este sub stres capacitatea populației de economisire și investiție.  În special pentru fondurile de pensii și investitorii individuali, dobânzile ridicate schimbă comportamentul pieței și mută capitalul spre instrumente conservatoare. În ansamblu, dezechilibrul bugetar al statului se transmite în costul banilor din întreaga economie. La toate acestea se adaugă contextul geopolitic tensionat – factor de risc sistemic.