Raportul ANRE explică direcția energetică a României: consum moderat, producție în creștere accelerată

Raportul anual al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru anul 2024 oferă o imagine detaliată asupra modului în care vor evolua consumul și producția de energie electrică în România în următorul deceniu. Documentul, finalizat în luna iulie și transmis Parlamentului, indică un scenariu de creștere moderată a cererii de energie, în paralel cu o expansiune semnificativă a capacităților de producție, în special din surse regenerabile.

Potrivit ANRE, această evoluție reflectă atât perspectivele macroeconomice ale României, cât și direcțiile asumate prin politicile energetice europene, axate pe eficiență energetică, decarbonizare și securitate energetică.

Consum de energie electrică în creștere lentă, corelat cu evoluția PIB

Scenariile analizate de ANRE arată un optimism moderat în ceea ce privește evoluția consumului de energie electrică în Sistemul Energetic Național. În scenariul de referință, autoritatea a luat în calcul o creștere medie anuală a Produsului Intern Brut de aproximativ 3,4% în perioada 2023–2028, urmată de un ritm mai temperat, de circa 2,4% pe an, în intervalul 2028–2033.

Cât costă celebrele tocuri semnate de designeri români care fac furori pe Netflix în „Emily în Paris”. Strategia care a propulsat brandul sibian în circuitul global al modei

17:09

ANALIZĂ

Europenii nu vor avea carne de vită braziliană pe masa de Crăciun. Acordul Mercosur mai așteaptă

16:06

Această dinamică economică se reflectă într-o creștere medie anuală a cererii de energie electrică de aproximativ 2% pe întregul interval analizat. Mai exact, ANRE estimează o creștere de 2,4% pe an în perioada 2023–2028 și de 1,7% anual între 2028 și 2033, în contextul măsurilor de eficiență energetică promovate la nivel european.

Prognoze clare pentru consumul intern net până în 2033

Conform datelor din raport, consumul intern net de energie electrică în anul 2024 se situează între 51,1 TWh și 52,8 TWh. Pentru anul 2028, ANRE estimează o creștere a acestui interval, până la valori cuprinse între 56,5 TWh și 58,4 TWh.

Pe termen mai lung, în orizontul anului 2033, consumul intern net anual este prognozat să ajungă între 61,4 TWh și 63,5 TWh. Aceste valori indică o creștere constantă, dar fără salturi majore, în linie cu tendințele de eficientizare a consumului și cu transformările tehnologice din economie.

Ipoteze suplimentare: vehicule electrice, pompe de căldură și climă

Pentru conturarea acestor scenarii, ANRE a luat în calcul nu doar indicatorii economici clasici, ci și o serie de variabile care influențează tot mai mult piața de energie. Printre acestea se numără penetrarea vehiculelor electrice în sectorul transporturilor, extinderea utilizării pompelor de căldură pentru încălzire și răcire, dar și impactul condițiilor meteorologice.

În acest sens, raportul se bazează pe noua bază de date PECD 4.1 a ENTSO-E, care include serii de date orare pentru 36 de ani climatici diferiți. Aceste date permit corelarea consumului de energie electrică cu factori precum temperatura aerului, precipitațiile, viteza vântului și intensitatea radiației solare, oferind o imagine realistă asupra variațiilor de cerere.

Producția de energie, impulsionată de sursele regenerabile

Dacă evoluția consumului este una moderată, producția de energie electrică este estimată să înregistreze un avans mult mai consistent. În perioada 2024–2033, ANRE anticipează intrarea în exploatare a unor capacități semnificative de producere din surse regenerabile, în special eolian și fotovoltaic, dar și hidro și biomasă, într-o măsură mai redusă.

Conform scenariului de referință, capacitatea totală instalată din surse regenerabile va crește cu aproximativ 11,6 GW, dintre care peste 11,1 GW vor proveni din energie eoliană și solară. Astfel, capacitatea totală SRE instalată în SEN este estimată să depășească 23,7 GW în anul 2033, incluzând energia hidro.

Explozie de capacitate solară și eoliană până în 2030

Un punct-cheie al raportului îl reprezintă actualizarea țintelor din Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice. Potrivit noilor obiective, România va adăuga aproximativ 5 GW de capacitate solară și eoliană până în 2030, peste nivelurile asumate anterior.

ANRE estimează că producția din surse eoliene și solare va cunoaște variații semnificative în funcție de condițiile climatice, dar, pe ansamblu, va avea o contribuție tot mai mare în mixul energetic național.

Fotovoltaice pe acoperiș și autoconsum în creștere

Raportul include și estimări privind autoconsumul de energie din surse regenerabile. Conform ipotezelor ANRE, capacitatea centralelor fotovoltaice pe acoperiș va ajunge la 4.000 MW în anul 2033. Aceasta va contribui la acoperirea unui autoconsum anual de peste 5 TWh, reducând presiunea asupra rețelelor și sporind independența energetică a consumatorilor.

Centrale convenționale vechi, retrase treptat din exploatare

În paralel cu dezvoltarea regenerabilelor, ANRE semnalează îmbătrânirea accentuată a centralelor convenționale. La nivelul anului 2024, 72% din grupurile din SEN cu puterea instalată mai mare de 20 MW, însumând aproape 2,3 GW, au o vechime de peste 30 de ani.

O parte dintre acestea au fost modernizate pentru a respecta normele de mediu, însă alte capacități, totalizând peste 2,0 GW, urmează să fie retrase până la sfârșitul anului 2025. Până în 2033, vor fi scoase din funcțiune și alte grupuri pe gaze, însumând aproximativ 0,3 GW.

Cărbunele iese din joc, gazele preiau rolul de tranziție

În total, producătorii intenționează să retragă definitiv capacități termo de peste 2,8 GW în perioada 2024–2033, majoritatea pe bază de cărbune. Această reducere va fi compensată prin instalarea a peste 4,5 GW net de capacități noi pe gaze naturale, inclusiv proiecte majore de tip ciclu combinat la Ișalnița, Turceni, Craiova, Iernut, Deva și București.

Aceste investiții sunt corelate cu calendarul de decarbonizare asumat de România prin PNRR și cu ajustările recente aprobate de Comisia Europeană.

Energia nucleară, pilon strategic pe termen lung

Specialiștii ANRE subliniază că, alături de gazele naturale, energia nucleară rămâne o soluție strategică pentru securitatea energetică a României. Raportul menționează punerea în funcțiune a reactoarelor modulare mici la începutul anului 2030 și finalizarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă în perioada 2030–2031.

Totodată, ANRE avertizează asupra unei discontinuități temporare în producția nucleară în intervalul 2027–2029, când unitatea 1 de la Cernavodă va intra în retehnologizare pentru prelungirea duratei de viață cu 30 de ani.

Mix energetic în schimbare accelerată

Pe ansamblu, raportul ANRE indică o transformare profundă a mixului energetic național. Ponderea cărbunelui va scădea semnificativ, în timp ce energia eoliană și solară vor câștiga teren. Energia eoliană este estimată să crească de la 15,9% din capacitatea totală în 2024 la 21,8% în 2033, iar energia solară de la 20,3% la 28,9%.

Capacitatea totală de producție de energie electrică este prognozată să crească cu aproximativ 74% în următorii opt ani, de la 19,2 GW în 2024 la 33,5 GW în 2033, marcând una dintre cele mai ample tranziții energetice din istoria recentă a României.