REMIN, un exemplu de eșec economic susținut de stat: companie în insolvență de peste un deceniu, fără activitate și cu datorii uriașe

REMIN Baia Mare este astăzi simbolul unui eșec economic de stat: o entitate menținută artificial în viață, fără producție reală din 2007, cu datorii care depășesc 597 de milioane de lei și cu un plan de reorganizare blocat de peste un deceniu. Deși se vorbește despre relansare, cifrele spun o poveste cu totul diferită – una în care speranțele se bazează pe investitori fantomatici, licențe expirate și decizii guvernamentale întârziate, se arată într-o analiză publicată de ziarul Puterea.

Un eșec economic susținut de stat – Remin, mirajul economic al unei companii fantomă, fără activitate, dar cu milioane în conturi

REMIN Baia Mare a încetat complet activitatea productivă în 2007, nu din cauza epuizării resurselor, ci pentru că statul a retras subvențiile pentru minereuri neferoase. De atunci, compania s-a transformat într-un mecanism birocratic dedicat conservării și închiderii perimetrelor miniere, cu un efectiv redus de doar 144 de angajați, scrie Puterea.

În pofida inactivității, REMIN raportează venituri și chiar profituri. În 2024, a declarat o cifră de afaceri de 16,29 milioane de lei și un profit net de 7,45 milioane. Sursele acestor sume nu provin din exploatarea minieră propriu-zisă, ci mai degrabă din lichidarea activelor sau din încasări punctuale – o realitate care nu reflectă niciun fel de redresare sustenabilă. Cifrele contabile sunt menținute pe linia de plutire doar datorită insolvenței și nu prin activitate economică reală.

Lichiditate în scădere la BVB, pe fondul ezitărilor investitorilor și al concentrării tranzacțiilor

21:36

România, într-o zonă economică rar întâlnită: scădere a consumului timp de cinci luni consecutive

20:36

Un colos prăbușit sub greutatea datoriilor și blocajelor juridice

La finalul anului 2024, REMIN înregistra capitaluri proprii negative de -373,75 milioane de lei și datorii totale de aproape 600 de milioane. Deși dispune de active imobilizate în valoare de 89 milioane de lei și lichidități în conturi de peste 129 milioane, aceste resurse nu pot susține o repornire reală a producției fără parteneri strategici și reglementări clare.

De peste zece ani, planul de reorganizare al companiei este înghețat juridic, în principal din cauza unei prevederi din Legea Minelor care anula licențele de exploatare odată cu aprobarea reorganizării. Situația a început să se deblocheze abia în 2024, când Guvernul a adoptat OUG nr. 77/2024, care permite reluarea activității în anumite perimetre. Ca urmare, două licențe au fost recent prelungite: Baia Sprie (minereuri polimetalice) și Șuior (aur și argint).

Totuși, reactivarea rămâne mai mult o intenție decât o realitate, fiind condiționată de atragerea investitorilor. Singura companie care a răspuns apelului REMIN este VAST Resources PIC, alături de promisiunea de sprijin tehnic și financiar din partea Trafigura Pte. Ltd.

Un model dezastruos de stat: între industrializare ratată și potențial ignorat

REMIN este un exemplu viu al modului în care statul român poate menține artificial companii strategice în moarte clinică, ani la rând. În ciuda potențialului de exploatare a resurselor secundare – inclusiv metale rare din iazuri și halde de steril – lipsa unei strategii coerente a dus la blocarea oricărei perspective de relansare reală.

Ministerul Economiei vorbește despre actualizarea Strategiei Naționale pentru Resurse Minerale Neenergetice, dar fără clarificarea legislației insolvenței și fără o implicare decisivă în reorganizarea REMIN, proiectele rămân teoretice. În paralel, compania încearcă să vândă din activele nefolosite, în speranța atragerii de lichidități – o măsură de avarie, nu un plan de redresare.