Puterea de cumpărare a europenilor ajunge la 21.153 de euro în 2026. România coboară pe locul 32, cu 11.283 de euro pe locuitor

Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa va ajunge la 21.153 de euro în 2026, în creștere nominală cu 4,4% față de anul precedent. România rămâne mult sub media continentală, cu 11.283 de euro pe locuitor, și pierde o poziție în clasamentul celor 42 de țări analizate, coborând de pe locul 31 pe locul 32. Diferențele din interiorul țării sunt la fel de pronunțate: Bucureștiul depășește de peste două ori media națională, în timp ce Giurgiu se află la polul opus.

Potrivit studiului „NIQ Purchasing Power Europe 2026”, publicat miercuri, europenii vor avea la dispoziție în total aproximativ 14,5 trilioane de euro, bani care pot fi utilizați pentru locuință, consum, servicii, energie, mobilitate, economii și activități recreative. Media de 21.153 de euro pe locuitor reprezintă o creștere nominală de 4,4% față de valoarea revizuită pentru anul precedent. Cu toate acestea, veniturile disponibile diferă considerabil de la o țară la alta. Dintre cele 42 de state incluse în cercetare, 17 se situează peste media europeană, în timp ce 25 rămân sub acest nivel.

România pierde o poziție în clasamentul european

Cu 11.283 de euro pe locuitor, România se află pe locul 32, sub media europeană de 21.153 de euro. Nivelul înregistrat în țara noastră reprezintă puțin peste jumătate din media continentală.

Premierul României: Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în câteva zile. Ploile au îmbunătățit debitul Dunării

10:02

Bursa de Valori București a închis în scădere ședința de marți. Rulajul a depășit 125 de milioane de lei

08:39

La nivel european, cele mai ridicate valori sunt înregistrate în Liechtenstein, Elveția și Islanda. Liechtenstein ocupă primul loc, cu 78.520 de euro pe cap de locuitor, de 3,7 ori peste media europeană. Elveția se află pe poziția a doua, cu 54.730 de euro, echivalentul a aproximativ 2,6 ori media continentului, iar Islanda ocupă locul al treilea, cu 44.692 de euro.

O schimbare importantă față de anul precedent este urcarea Norvegiei de pe locul 10 pe locul 5, cu o putere de cumpărare de 35.947 de euro pe locuitor. Islanda și Luxemburg și-au schimbat, de asemenea, pozițiile, ocupând acum locurile trei și patru.

Mișcări ascendente sunt vizibile și în Europa Centrală și de Est. Ungaria a urcat de pe locul 30 pe locul 27, ajungând la 15.105 euro pe locuitor, iar Republica Cehă a câștigat două poziții și se află pe locul 21, cu 17.785 de euro.

La capătul inferior al clasamentului se află Ucraina, cu numai 3.456 de euro pe locuitor, aproximativ 16% din media europeană. Kosovo și Republica Moldova se numără, de asemenea, printre țările cu cele mai reduse niveluri ale puterii de cumpărare.

Bucureștiul are de peste două ori puterea de cumpărare a mediei naționale

Diferențele regionale sunt deosebit de vizibile în România, unde veniturile disponibile sunt puternic concentrate în jurul Capitalei.

Bucureștiul înregistrează o putere medie de cumpărare de 22.941 de euro pe locuitor, comparativ cu media națională de 11.283 de euro. Astfel, valoarea din Capitală este de peste două ori mai mare decât cea înregistrată la nivelul întregii țări.

Potrivit studiului, Bucureștiul este singurul județ din România care depășește media europeană. Capitala are un indice european de 108,5 și un indice național de 203,3, ceea ce indică o putere de cumpărare de peste două ori mai mare decât reperul național.

Doar primele nouă județe din clasamentul intern se situează peste media României. Județul Alba, aflat pe locul 10, coboară deja ușor sub acest prag, cu un indice național de 99,3.

Diferența dintre București și județul aflat la coada clasamentului este considerabilă. În Capitală, puterea de cumpărare ajunge la 22.941 de euro pe locuitor, în timp ce în Giurgiu este de numai 5.816 euro. Diferența este de aproximativ 17.100 de euro anual pentru fiecare locuitor, iar valoarea din București este de aproape patru ori mai mare.

Capitalele europene concentrează o parte importantă a veniturilor

Concentrarea puterii de cumpărare în regiunile capitalei nu este specifică României. În Franța, de exemplu, regiunea Parisului înregistrează 46.366 de euro pe locuitor, cu aproximativ 80% peste media națională. Și în Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta și Lisabona veniturile disponibile depășesc cu cel puțin 25% mediile naționale corespunzătoare.

Există însă și excepții. În Berlin, puterea de cumpărare este de 30.178 de euro pe locuitor, cu peste 1.000 de euro sub media Germaniei, de 31.193 de euro. În Bruxelles, diferența față de media națională este și mai mare, Capitala belgiană situându-se cu aproximativ 10% sub acest reper.

Analiza volumului total al puterii de cumpărare scoate în evidență cele mai mari regiuni metropolitane europene. Île-de-France conduce, cu aproximativ 396 de miliarde de euro, urmată de Lombardia, cu 272 de miliarde de euro, și regiunea metropolitană Istanbul, cu 227 de miliarde de euro.

Aceste valori reflectă atât dimensiunea populației, cât și veniturile disponibile. Île-de-France și Lombardia combină populații numeroase cu o putere de cumpărare de peste 25.000 de euro pe locuitor. Istanbulul ajunge la un volum total comparabil datorită populației sale, deși puterea de cumpărare individuală este de 14.411 euro.

Europa Centrală și de Sud-Est continuă să recupereze

Raluca Mănărșescu, expert NIQ Geomarketing, afirmă că puterea de cumpărare europeană continuă să crească, iar numeroase piețe din Europa Centrală și de Sud-Est înregistrează evoluții mai dinamice decât o parte importantă a Europei Occidentale.

În același timp, piețele vest-europene mature rămân printre cele mai importante destinații pentru consum, datorită combinației dintre venituri ridicate și dimensiunea piețelor.

Potrivit reprezentantei NIQ, diferențele dintre țările europene se reduc treptat, însă potențialul comercial continuă să varieze semnificativ de la o piață la alta.

Ce măsoară, de fapt, puterea de cumpărare

Indicatorul utilizat în studiul NIQ reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor și contribuțiilor obligatorii și include beneficiile acordate de stat. Acesta arată câți bani are la dispoziție, în medie, o persoană într-un an pentru cheltuieli și economii.

Sumele pot fi utilizate pentru alimente, locuință, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanțe, transport și achiziții de bunuri de consum.

Un aspect important este că valorile studiului sunt exprimate nominal și nu sunt ajustate în funcție de inflație. Prin urmare, creșterea de 4,4% indică majorarea venitului disponibil calculat în euro, dar nu înseamnă automat că europenii pot cumpăra cu 4,4% mai multe bunuri și servicii decât în anul precedent.

Calculele NIQ se bazează pe veniturile și câștigurile raportate, statisticile privind beneficiile acordate de stat și prognozele economice furnizate de institute de cercetare. Studiul acoperă 42 de țări europene și include date regionale detaliate, inclusiv la nivel de municipii și coduri poștale, precum și informații despre populație și gospodării.

NielsenIQ este o companie internațională de analiză a comportamentului consumatorilor, cu operațiuni în peste 90 de țări, care monitorizează cheltuieli de consum de peste 7,4 trilioane de dolari la nivel global.