România a ajuns campioana inflației în Europa. De ce scade în toată Uniunea Europeană, dar crește la noi?

În timp ce rata anuală a inflației în Europa a continuat să scadă în luna mai 2025, ajungând la un nivel de 1,9% față de 2,2% în aprilie, România face notă discordantă, înregistrând o creștere a inflației, scrie Puterea.ro.

Datele recente publicate de Eurostat arată că, în Uniunea Europeană, inflația a coborât la 2,2% în mai, de la 2,4% în luna precedentă, iar cu un an în urmă era mult mai ridicată, la 2,7%. Totuși, în România, inflația a urcat la 5,4% în aceeași perioadă, situând țara noastră pe primul loc în UE în privința creșterii prețurilor.

România – liderul nefericit al inflației în UE

În majoritatea țărilor europene, inflația începe să se tempereze, prețurile stabilizându-se sau chiar scăzând. Însă România se distanțează negativ de acest trend, cu o rată a inflației care rămâne ridicată și chiar în creștere. Potrivit raportului Eurostat din mai 2025, România conduce clasamentul statelor membre UE la inflație, cu o rată anuală de 5,4%. Pe locurile următoare se situează Estonia (4,6%) și Ungaria (4,5%).

Hackerii nord-coreeni au furat peste 2 miliarde $ în criptomonede

20:39

Exporturile de băuturi spirtoase ale SUA, în cădere liberă după tarifele lui Trump. Canada i-a închis ușa în față

20:08

La polul opus, Cipru, Franța și Irlanda înregistrează cele mai mici rate ale inflației, sub 1,5% anual, evidențiind un contrast puternic între aceste state și România.

Nivel inflatie mai 2025, date Eurostat

Ce crește și ce scade în prețuri în UE?

În Uniunea Europeană, cele mai mari majorări de prețuri s-au înregistrat la servicii – cum ar fi transportul, cazarea sau întreținerea – și la produsele alimentare, inclusiv băuturi și tutun. Aceste categorii au avut cel mai mare impact asupra inflației generale. Pe de altă parte, energia s-a ieftinit ușor comparativ cu anul precedent, ceea ce a contribuit la încetinirea creșterii prețurilor în ansamblu.

Creșterea taxelor – o soluție periculoasă pentru România?

Economistul Radu Georgescu atrage atenția asupra riscurilor pe care le implică majorarea taxelor în contextul actual al inflației. Într-o postare recentă pe Facebook, el subliniază că această măsură nu este o soluție viabilă pentru criza economică cu care ne confruntăm. Georgescu, cunoscut pentru modul său simplu și clar de a explica concepte economice complexe, avertizează că o creștere a taxelor ar putea agrava sărăcia și accelera inflația, afectând în mod deosebit persoanele vulnerabile.

Contextul mai larg al inflației în România și Europa

Datele Eurostat și ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că România a fost pentru mai multe luni consecutiv țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. În aprilie 2025, rata anuală a inflației în România a fost de 4,9%, cu o creștere semnificativă în sectorul serviciilor (+6,83%). Banca Națională a României a revizuit recent în creștere prognoza inflației pentru finalul anului 2025 la 3,8%, anticipând o scădere la 3,1% abia la sfârșitul anului 2026.

De ce inflația scade în UE, dar crește în România?

• Diferențe în structura economică și politicile naționale
  Statele membre UE au reușit, în general, să stabilizeze sau să reducă inflația prin politici monetare și fiscale adaptate, precum și prin scăderea prețurilor la energie, care reprezintă o componentă importantă a inflației. România, în schimb, pare să fi rămas în urmă în aceste ajustări, iar politicile fiscale (creșterea taxelor) pot amplifica inflația.

• Impactul prețurilor la energie
  Scăderea prețurilor la energie în UE a fost un factor-cheie în temperarea inflației. În România acest efect a fost redus iar presiunea asupra prețurilor generale a rămas ridicată. Mai mult, anunțata liberalizare a prețurilor de la 1 iulie vine să pună o presiune mai mare asupra bugetului românilor.

• Diferențe în dinamica cererii și ofertei
  Economia României se confruntă cu provocări specifice, inclusiv dezechilibre în cerere și ofertă, care pot genera creșteri mai mari ale prețurilor comparativ cu alte state membre.

• Nivelul inflației de bază și așteptările inflaționiste
  Inflația de bază (excluzând prețurile volatile) poate fi mai ridicată în România, iar așteptările consumatorilor și firmelor privind creșterea prețurilor pot influența comportamentul economic, menținând inflația la un nivel ridicat.

Ce înseamnă toate acestea pentru români?

Creșterea inflației în România înseamnă că prețurile la bunuri și servicii continuă să urce, afectând puterea de cumpărare a populației și costurile de trai. În timp ce în alte state membre UE inflația începe să se domolească, românii resimt în continuare scumpiri semnificative, în special la servicii și alimente.

În acest context, deciziile politice și economice privind taxele și politicile fiscale vor avea un impact major asupra evoluției inflației și asupra nivelului de trai al cetățenilor.