România, cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice, potrivit INS și Eurostat

România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cele mai mici prețuri pentru grupa „Alimente și băuturi nealcoolice”, cu un nivel de doar 78% din media comunitară. 

În același timp, România a înregistrat un PIB pe locuitor de 77% din media Uniunii Europene, situându-se imediat peste Ungaria, care a raportat un nivel de 76%. Datele apar într-un comunicat al Institutului Național de Statistică, realizat pe baza celor mai recente informații publicate de Eurostat, aferente lunii decembrie 2025. Indicatorii reflectă atât nivelul prețurilor de consum, cât și raportarea Produsului Intern Brut pe locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare.

România, cea mai ieftină țară din UE la alimente

Potrivit comunicatului Eurostat, România ocupă prima poziție în clasamentul celor mai mici prețuri la grupa „Alimente și băuturi nealcoolice”, cu un indice de 78% raportat la media UE. Pe locurile următoare se află Slovacia, cu 84%, și Polonia, cu 87%. La polul opus, Luxemburg înregistrează un nivel de 124%, iar Danemarca ajunge la 120%, ceea ce indică cele mai ridicate prețuri din Uniune pentru această categorie de produse.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Diferența de peste 40 de puncte procentuale dintre România și Luxemburg evidențiază discrepanțele semnificative de cost între piețele europene, influențate de nivelul salariilor, fiscalitate, costurile logistice și structura lanțurilor de aprovizionare.

Pentru consumatorii români, acest nivel scăzut al prețurilor la alimente reprezintă un avantaj relativ în raport cu alte state, însă trebuie corelat cu nivelul veniturilor și cu puterea de cumpărare reală.

Comparații regionale și alte grupe de consum

În alte categorii de produse și servicii, România nu se află pe primul loc la cele mai mici prețuri, însă rămâne într-o zonă competitivă. Bulgaria este statul cu cele mai scăzute prețuri la mai multe grupe: „Băuturi alcoolice și tutun”, cu un indice de 68%, „Îmbrăcăminte și încălțăminte”, cu 78%, și „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili”, cu doar 39% din media UE.

Pentru grupa „Băuturi alcoolice și tutun”, după Bulgaria urmează Polonia și Slovacia, ambele cu 83%. La „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili”, Croația se situează pe locul al doilea, cu un indice de 44%.

În zona serviciilor și a bunurilor de folosință îndelungată, Bulgaria și România împart cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru „Recreere, sport și cultură”, cu un indice de 64%. Bulgaria rămâne, de asemenea, cea mai ieftină țară pentru „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței”, cu 77%, pentru „Transport”, cu 69%, și pentru „Restaurante și servicii de cazare”, cu 55%.

La polul opus, Danemarca înregistrează cele mai ridicate niveluri de preț pentru mai multe categorii: 127% la „Articole de mobilier și echipamente de uz casnic”, 125% la „Transport”, 142% la „Recreere, sport și cultură” și 149% la „Restaurante și servicii de cazare”. Irlanda conduce clasamentul la „Băuturi alcoolice și tutun”, cu un indice de 203%, și la „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili”, cu 187%.

Puterea de cumpărare și PIB-ul pe locuitor

Din perspectiva nivelului de trai, România înregistrează un indice de volum al PIB pe locuitor de 77% din media Uniunii Europene, conform calculelor realizate la paritatea puterii de cumpărare. Ungaria se situează imediat sub România, cu 76%, în timp ce Bulgaria are cea mai mică valoare din UE, fiind cu 34% sub media comunitară.

La extrema superioară se află Luxemburg, unde PIB-ul pe locuitor depășește media UE cu 145%. Explicația acestui nivel ridicat este legată de ponderea mare a lucrătorilor transfrontalieri, care contribuie la formarea PIB-ului, fără a fi incluși în populația rezidentă.

Acești indicatori sunt utilizați pentru a compara nivelul real de bunăstare între state, eliminând distorsiunile generate de diferențele de preț și de curs valutar.

Metodologia de calcul și indicii nivelului prețurilor

INS precizează că datele se bazează pe calculele Eurostat din decembrie 2025, realizate pe baza prețurilor de consum colectate de cele 36 de țări europene participante. Sunt utilizate un nomenclator comun de bunuri și servicii comparabile și informații privind structura cheltuielilor din PIB, conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007.

Indicii nivelului prețurilor arată câte unități monetare sunt necesare pentru a achiziționa un volum identic de bunuri și servicii în diferite state. În anul 2024, la nivelul Uniunii Europene, pentru bunurile de consum și serviciile incluse în consumul final se consideră un reper de 100 de euro. La extreme se află Danemarca, unde coșul echivalent costă aproximativ 141 de euro, și Bulgaria, cu circa 61 de euro.

Pentru consumul final al gospodăriilor populației, cel mai scăzut nivel al prețurilor din 2024 a fost înregistrat tot în Bulgaria, cu 39% sub media UE, urmată de România, cu un nivel cu 36% sub media comunitară. La polul opus, Danemarca a raportat un nivel cu 41% peste media UE, urmată de Irlanda, cu 37%, Luxemburg, cu 31%, și Finlanda, cu 22%.

Nivelurile scăzute ale prețurilor la alimente și băuturi nealcoolice din România sunt corelate cu structura pieței interne, costurile mai reduse ale forței de muncă și ale producției, precum și cu puterea de cumpărare relativ mai mică.