România, în topul scumpirilor la alimente din UE: prețurile au urcat cu 53% în cinci ani

România se numără printre statele Uniunii Europene în care alimentele s-au scumpit cel mai mult în ultimii cinci ani. Între august 2021 și august 2026, prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu 53% în țara noastră, potrivit datelor Eurostat analizate de Euronews Business. În același timp, majorarea salariului minim a făcut ca puterea de cumpărare raportată strict la alimente să crească.

La nivelul Uniunii Europene, alimentele și băuturile nealcoolice s-au scumpit în medie cu 34% în perioada analizată. Diferențele dintre state sunt însă considerabile. Cea mai puternică majorare din UE a fost consemnată în Ungaria, unde prețurile au urcat cu 57%. Bulgaria ocupă poziția următoare, cu 54%, iar România se află imediat după aceasta, cu o creștere de 53%. La polul opus se găsește Cipru, unde alimentele s-au scumpit cu 21%. Dacă analiza este extinsă la 35 de state europene, Elveția iese în evidență printr-o creștere de numai 5%. Situația este complet diferită în Turcia, unde prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au explodat cu 752% în cinci ani.

Marile economii europene au avut creșteri mai moderate

În economiile importante ale UE, scumpirile au fost mai reduse decât în România. Între august 2021 și august 2026, prețurile alimentelor au avansat cu 25% în Franța, 30% în Italia, 34% în Germania și 35% în Spania, conform Eurostat.

Euro urcă la un nou maxim istoric, 5,3527 lei. O parte din salt vine din evoluția monedei europene, dar presiunea de fond asupra leului rămâne

14:11

UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi

13:31

Creșterile din ultimii ani au fost influențate de mai mulți factori. Prețurile alimentelor se aflau deja pe o traiectorie ascendentă înainte de declanșarea războiului din Ucraina, în februarie 2022. Conflictul a amplificat însă presiunile asupra pieței, prin scumpirea energiei, îngrășămintelor și transportului, dar și prin perturbarea fluxurilor comerciale și a piețelor agricole. O parte importantă a acestor costuri suplimentare s-a transferat treptat în prețurile plătite de consumatori.

Cazul Turciei este unul aparte. Inflația ridicată și deprecierea accentuată a lirei au majorat puternic costurile produselor și materiilor prime importate. Politica de reducere a dobânzilor începută în 2021, într-o perioadă în care inflația creștea, a contribuit la presiunile asupra monedei. Autoritățile turce au schimbat direcția politicii monetare în 2023 și au început să majoreze semnificativ dobânzile, însă prețurile au continuat să avanseze.

Salariile minime au crescut în majoritatea statelor

Analiza nu urmărește doar evoluția prețurilor, ci și modificarea salariilor minime. În numeroase țări europene, veniturile minime brute au avansat într-un ritm suficient de rapid pentru a compensa scumpirea alimentelor.

În UE, Ungaria a înregistrat una dintre cele mai mari majorări ale salariului minim, de 93% în perioada analizată. În Germania creșterea a fost de 46%, în Spania de 29%, iar în Franța de 20%, calculele fiind realizate în monedele naționale.

Turcia se detașează din nou, salariul minim fiind cu 823% mai mare decât în urmă cu cinci ani. Creșteri de peste 100% au fost consemnate și în Serbia, cu 103%, respectiv Muntenegru, cu 102%.

Totuși, simpla comparare a procentelor de creștere a salariilor și prețurilor nu arată în întregime evoluția nivelului de trai. Din acest motiv, analiza compară și cantitatea de alimente care putea fi cumpărată cu un salariu minim brut în august 2021 cu cea accesibilă în august 2026.

Indicatorul are însă limite: nu ia în calcul taxele, chiria, facturile sau celelalte cheltuieli ale gospodăriilor.

România, creștere de peste 20% a puterii de cumpărare raportate la alimente

În trei dintre cele 26 de țări pentru care au fost comparate salariile minime, puterea de cumpărare raportată la alimente a scăzut. Cel mai puternic declin a fost în Malta, de 6%. Altfel spus, dacă un salariu minim permitea cumpărarea a 100 de coșuri de alimente în 2021, în 2026 mai permitea achiziționarea echivalentului a numai 94.

Scăderi au fost înregistrate și în Spania, de 5%, și Franța, de 4%.

La celălalt capăt al clasamentului se află Serbia și Muntenegru. În ambele state, cantitatea de alimente care poate fi cumpărată cu salariul minim a crescut cu 37% în cinci ani.

România se află, alături de Croația, Albania, Ungaria, Bulgaria și Lituania, în grupul statelor în care puterea de cumpărare a salariului minim raportată la alimente a avansat cu peste 20%.

Creșteri mai moderate au fost consemnate în Irlanda, de 10%, Germania, de 9%, Grecia, de 7%, Belgia și Țările de Jos, de câte 6%, precum și în Portugalia, unde avansul a fost de 3%.